Sarcina (gestația) și parturiția (fătarea/nașterea) la pisici

Împerecherea sau reproducerea pisicilor poate fi o experiență plină de satisfacții. Însă, înainte de a întreprinde un program de reproducție, este extrem de important să înțelegeți ce implică acest lucru, de la momentul împerecherii și până la momentul înțărcării.

Înainte de orice, luați în considerare că există milioane de pisici nedorite care sunt eutansiate în fiecare an. Astfel că, este un act de responsabilitate ca înainte de a lua în considerare reproducerea pisicii sau motanului vostru să găsiți cămine permanente și iubitoare pentru fiecare viitor pisoi. Știu poate părea o atitudine sau măsură nepotrivită la momentul în care doar discutăm ipotetic despre a ne împerechea pisicoasele, dar tot ipotetic va trebui să vă și gândiți spre ce persoane se vor îndrepta și viitori pisoi.

Ce se întâmplă când pisica mea intră în călduri?

Pisicile sau reginele (pisicile de sex femel nesterilizate) intră în călduri (sau estru) de multe ori pe an. Pisicile aflate în estru sau în perioada de călduri devin foarte afectuoase și vorbărețe, solicitând atenție și au tendința să se rostogolească frecvent. Atunci când sunt mângâiate, ele-și ridică posteriorul și se angajează într-un comportament specific în care bat podeaua cu picioarele din spate. Aceste modificări comportamentale pot deruta companionul uman neexperimentat, care ar putea interpreta în mod greșit cum că acestea ar avea dureri sau ar fi bolnave. Modelul sau tiparul de estru este variabil de la o pisică la alta și, de regulă, este sezonier.

Ce implică împerecherea pisicii mele?

Pisica este un individ cu ovulație indusă, ceea ce înseamnă că ovulele sunt eliberate de la nivelul ovarelor ei ca răspuns la împerechere sau contactul sexual. În timpul împerecherii, motanul apucă și imobilizează pisica de ceafă cu ajutorul dinților, iar atunci când acesta ejaculează, femela urlă și frecvent, devine agresivă. Deși tot scenariul pare violent, nu este nimic altceva decât un comportament normal de împerechere. După împerechere, femela se va toaleta, va aștepta un timp, apoi, cei doi parteneri se vor împerechea din nou. Sarcina sau gestația variază de la 60 la 67 de zile, având o medie de 63-65 de zile.

Alimentația pisicii mele trebuie să fie schimbată pe perioada gestației?

În timpul sarcinii sau a gestației, necesarul de substanțe nutritive ale femelei va ajunge la de 1,5 ori mai mare decât înaintea perioadei de gestație. Până la momentul înțărcării, acesta poate depăși cu de 2 ori mai mult necesarul de dinainte de gestație. Astfel, va fi absolut necesar să creșteți numărul de mese oferite și să o hrăniți cu o dietă special concepută și formulată pentru femelele gestante sau pisoi (variantele mother & babycat), deoarece aceasta îi va furniza substanțele nutritive suplimentare necesare pentru perioada de gestație și alăptare.

Comportamentul pisicii mele se va schimba pe perioada gestației?

În timpul gestației, comportamentul viitoarei pisici-mamă se va modifica foarte puțin, deși unele pisici pot deveni mai afectuoase, în timp ce câteva vor deveni agresive și ultra-protectoare. Pe parcursul ultimei săptămâni de gestație, pisica-mamă poate începe să-și caute un loc adecvat pentru viitorul cuib. Pisica gestantă va trebui să fie ținută exclusiv în casă din acest moment. Este deosebit de important să vă puteți monitoriza pisica cu atenție pentru a putea constata eventualele complicații.

Ce pregătiri ar fi necesare înainte ca pisica mea să dea naștere pisoilor?

Culcușul sau cuibul viitorilor pisoi poate avea multe forme, dar o cutie de carton căptușită cu un cearșaf sau un prosop fin și moale este varianta ideală. Culcușul trebuie să fie cald, moale, primitor și intim, dar trebuie să fie amplasat astfel încât să-l puteți ține sub observație.

Care sunt etapele nașterii sau ale fătării?

Prima etapă a fătării este reprezentată în esență de relaxarea cervixului și a vaginului și inițierea contracțiilor intermitente ale uterului. Mușchii pelvieni se destind, iar perineul, zona dintre anus și vulvă, devine mai lax și se alungește. În această etapă, contracțiile uterine nu sunt încă vizibile ca sforțări sau încordări, deși puteți sesiza sau simți mișcările fetușilor prin peretele abdominal. Adesea, pisica va face vizite repetate la culcuș și multe dintre pisici vor dori reasigurări din partea companionilor umani. „Făcutul cozonacilor” și aranjarea culcușului pot fi manifestări evidente, iar unele pisici pot începe să gâfâie. 

„La multe dintre pisicile care nasc pentru prima dată, această primă etapă a fătării poate dura până la 36 de ore.”

Pisica-mamă, de regulă, încetează să mai mănânce în timpul ultimelor douăzeci și patru de ore înainte de fătare, iar temperatura ei corporală poate scădea sub 37.8 grade Celsius. Scurgerile vaginale sunt rareori observate. La multe dintre pisicile care nasc pentru prima dată, această primă etapă a fătării poate dura până la 36 de ore. 

În a doua etapă a fătării, mușchiul uterin devine mai puternic și va prezenta contracții mai frecvente și mai puternice. Pe măsură ce fiecare fetus intră în bazin, stratul extern al membranelor lui apare în scurt timp la nivelul vulvei, iar sacul cu lichide va plesni mai apoi. Membranele interne rămân pe fetus și acționează ca un lubrifiant care va facilita pasajul.

Pe măsură ce capul fetusului trece prin pelvis, presiunea acestuia cauzează încordarea voluntară folosindu-se de mușchii abdominali. Această reacție voluntară ajută la deplasarea fetusului prin pelvis. De obicei, acesta este momentul în care companionul uman al pisicii o poate vedea cum se încordează realmente. În mod normal, evacuarea sau nașterea unui pisoi de la începutul celei de-a doua etape poate dura de la cinci la treizeci de minute. Odată ce capul fătului este în afara vulvei, încă una sau două contracții ar trebui să finalizeze trecerea porțiunii rămase din corpul pisoiului care este mult mai îngustă.

Etapa a treia a fătării urmează imediat și este reprezentată pur și simplu de trecerea membranelor fetale, completată cu masa negricioasă verzuie a placentei separate sau a „resturilor de după-naștere”. Un set de membrane este eliminat în mod normal imediat după fiecare pisoi, dar, uneori, un al doilea pisoi va urma atât de rapid încât membranele de la primul vor fi eliminare cu întârziere, mai apoi. Odată cu nașterea fiecărui pisoi, pisica-mamă va rupe membranele și le va curăța nasul și gura, le va secționa cordonul ombilical și, ulterior, le va mânca placenta. 

Intervalele dintre nașterile puilor sunt variabile. În medie, intervalele durează de la 10 la 60 de minute. Așa-numita fătare întreruptă este suficient de frecventă la pisică încât să fie considerată un lucru normal. În acest caz, pisica-mamă încetează de la a se mai contracta, se odihnește liniștită, își alăptează pisoii deja născuți și acceptă hrana, în ciuda faptului că încă mai are pui de adus pe lume. Această etapă de odihnă poate dura 24 de ore sau chiar până la 36 de ore, după care contracțiile reîncep și pisoii rămași vor fi născuți în mod normal.

„Majoritatea pisicilor își aduc pisoii pe lume fără complicații; însă, pisicile care sunt mame pentru prima dată ar trebui să fie asistate de către companionii lor umani.”

Companionii umani ar trebui să monitorizeze îndeaproape procesul de fătare, dar nu ar trebui să tulbure sau să deranjeze pisica intervenind mai mult decât este absolut necesar. Majoritatea pisicilor își aduc pisoii pe lume fără complicații; însă, pisicile care sunt mame pentru prima dată ar trebui să fie asistate de către companionii lor umani. Odată ce toți pisoii s-au născut, așternuturile murdare pot fi înlăturate și înlocuite.

Ce probleme pot apărea în timpul fătării?

Distocia sau nașterea dificilă poate apărea. Ar trebui să fiți îngrijorați și să solicitați asistență medical-veterinară imediată dacă:

      Douăzeci de minute de fătare laborioasă nu dă naștere niciunui pisoi.

      Zece minute de fătare laborioasă care nu expulzează un pisoi care poate fi sesizat la nivelul vulvei femelei.

      Tragerea blândă a unui fetus blocat provoacă durere pisicii.

      Pisica-mamă este deprimată, letargică sau are febră (temperatura rectală este mai mare de 39,4 grade Celsius).

      Pisica-mamă pierde sânge proaspăt pe la nivelul vulvei pentru mai mult de 10 minute.

Cum pot reanima un pisoi nou-născut nereactiv?

      Rupeți-i membranele de la nivelul nasului și gurii, ștergeți-i nasul, deschideți-i gura, înclinați-i capul în jos și îndepărtați orice eventuale lichide.

      Dacă cordonul ombilical nu s-a rupt în timpul fătării, tăiați-l la 2 cm de pisoi și îndepărtați ce-a mai rămas din membranele acestuia. Tăierea sau legarea mai pretențioase ale cordonului nu sunt necesare. Pisica-mamă îl va roade și-l va zdrobi încât să prevină sângerarea; puteți face același lucru rupându-l cu ajutorul degetelor mari și ale arătătoarelor. 

      Dacă pisoiul nu respiră sau dacă a fost fătat cu coada înainte și probabil că a inhalat lichid, va fi necesar să-i curățați căile respiratorii de reziduuri și lichide. Porțiunea din spate a gurii poate fi aspirată cu ajutorul sonde speciale pentru bebeluși pentru aspirarea mucozităților nazale (celebra „batistă a bebelușului”) pentru a îndepărta fluidele rămase în timp ce pisoiul este fricționat energic. „Scuturarea” puilor pentru a înlătura lichidele nu mai este recomandată deoarece această procedură poate cauza traumatizarea severă a creierului. Culoare limbii pisoiului este un indicator sigur al succesului. Dacă pisoiul primește suficient oxigen, limba va fi roz; dacă nu, acesta va avea o limbă de culoare albăstruie-vânătă. 

      Apoi, stimulați-i respirația mângâindu-l și fricționându-l energic cu un prosopel curat și uscat. Dacă pisoiul începe să respire regulat, continuați să-l uscați mângâindu-l energic cu prosopelul. Dacă nu respiră, acesta va avea nevoie de o formă de respirație artificială. Resuscitarea gură-la-gură este probabil cea mai utilă formă de respirație artificială dacă este efectuată cu atenție. Există câteva aspecte esențiale de reținut. Primul, nu va trebui să împingeți niciodată eventualele lichide sau reziduuri rămase în profunzimea aparatului respirator; astfel că, înainte de a începe manevrele de resuscitare respiratorie gură-la-gură, curățați-i temeinic căile respiratorii de eventualele secreții prin aspirație. Al doilea, capacitatea pulmonilor pisoilor în comparație cu cea a omului este minusculă. Suflați puf-uri mici și foarte delicat în gura pisoiului și faceți o pauză între insuflări pentru a facilita expirația. Repetați acest ciclu la fiecare 3-5 secunde. În mod ideal, puteți folosi un pai pentru băuturi pentru a sufla deoarece este mai igienic și reduce riscurile de deteriora pulmonii pisoiului prin supra-distensie (umflare excesivă cu aer). 

Unde ar trebui să așez culcușul cu pisoi?

Un mediu cald și prietenos este esențial pentru noi-născuți. Pisoii nu-și pot controla propria temperatură corporală pentru primele câteva săptămâni de viață. În natură, pisoii își mențin temperatura corporală și se mențin calzi prin contactul direct cu corpul mamei lor și al fraților lor sub protecția oferită de culcuș. Un pisoi nou-născut ud își pierde căldura corpului foarte rapid, astfel că este extrem de important să-i uscați rapid după naștere. Dacă pisica-mamă este bolnavă sau necooperantă, așezați pisoii pe o sticlă cu apă fierbinte înfășurată cu un prosop curat, uscat și moale și păstrați-le căldura corporală acoperindu-i cu o păturică moale. Aveți mare grijă să nu le provocați arsuri de contact verificând ca apa din sticlă să nu fie prea fierbinte și capacul sticlei să fie bine înșurubat încât să nu se scurgă apă fierbinte din aceasta.

În mod ideal, temperatura din culcuș trebuie să fie menținută la 29,4-32,2 grade Celsius pe parcursul primelor 4-5 zile de viață. Temperatura poate fi redusă treptat la 26,7 grade Celsius în jurul vârstei de 7-10 zile și apoi la 22,2 grade Celsius la sfârșitul primei luni de viață. Dacă nu puteți menține temperatura camerei la un indice atât de ridicat, o alternativă acceptabilă este o lampă pentru încălzire suspendată deasupra cuibului. Dezavantajele lămpii de încălzire sunt acelea că multora dintre pisici nu le va plăcea faptul că parte din cuib este deschis și expus, aspect necesar utilizării lămpii, poate duce la supraîncălzirea pisicii-mame și a puilor și le diminuă contactul lor strâns normal. Cutia culcuș va trebui să fie suficient de mare încât pisoii să se poate îndepărta de sursa de căldură dacă se supraîncălzesc. 

Trebuie să-mi ajut pisica să-și crească pisoii?

Câteodată, pisoii pot fi născuți prematur. Aceștia vor fi mici, slabi și vor avea fie foarte puțin păr, fie deloc. Acești pisoi au nevoie de îngrijire și asistență intensive. Pisoii prematuri, adesea, nu reușesc să se alăpteze și vor trebui să fie hrăniți cu o seringă, cu biberonul sau cu sondele stomacale. 

De asemenea, ei vor trebui să fie menținuți la căldurică dacă pisica-mamă îi respinge.

„Un pisoi normal și sănătos, atunci când este uscat și încălzit, nu are nevoie de ajutor pentru a găsi mamelonul mamei și pentru a se alăpta.”

Un pisoi normal și sănătos, atunci când este uscat și încălzit, nu are nevoie de ajutor pentru a găsi mamelonul mamei și pentru a se alăpta. Din când în când, o pisică-mamă epuizată, neliniștită și nervoasă sau bolnavă nu-și va mai îngriji puii. Dacă pisica nu-și alăptează pisoii, aceasta este musai să fie consultată de către un medic veterinar. În condițiile în care pisica-mamă nu-și mai poate îngriji puii, aceștia vor trebui îngrijiți și alăptați de către companionul uman (pentru mai multe informații consultați materialul informativ privind „Creșterea Pisoilor”).

Există complicații post-fătare despre care ar trebui să știu?

Da. Acestea sunt retenția membranelor fetale (placenta), metrita, mastita și eclampsia (febra laptelui).

Retenția membranelor fetale. Ocazional, o pisică nu reușește că elimine ultimul set de membrane fetale după ce nașterea s-a finalizat, iar acesta se poate descompune în uterul acesteia. Dacă se întâmplă acest lucru, femela adesea prezintă semne de neliniște și disconfort abdominal și nu-și dorește să stea alături de puii ei. Pofta ei de mâncare poate fi redusă, iar de la nivel vulvei i se poate scurge o secreție maronie. Asistența medical-veterinară imediată este necesară, iar examinarea pisicii va scoate la iveală o temperatura corporală crescută, în timp ce palparea abdomenului ei va releva un uter mărit în volum. Antibioterapia este necesară, dar și alte medicamente care provoacă expulzarea membranelor sechestrate. 

Metrita sau endometrita. Metrita și endometrita sunt tipuri diferite de inflamație a uterului care, de regulă, apar în decurs de trei zile de la parturiție/fătare. În cazul acestor afecțiuni, pisica pare mult mai evident afectată și bolnavă decât în cazul retenției membranelor fetale. Aceasta va fi posomorâtă și letargică, ignorându-și complet puii și va refuza să mănânce. De asemenea, poate prezenta o sete accentuată și poate vomita. De la nivelul vulvei, va putea fi sesizată o secreție mai purulentă și cu un miros respingător, iar pisicile vor prezenta febră. La palpare, abdomenul va fi sensibil, dureros și cald, iar uterul este simțit îngroșat. Intervenția medical-veterinară imediată este necesară.

Mastita. Mastita sau inflamația uneia sau mai multor glande mamare, uneori, apare în perioada timpurie a lactației. De regulă, este limitată la o singură glandă mamară, iar glanda mamară afectată va fi fermă, fierbinte, dureroasă și mărită în dimensiune. Dacă afecțiunea este cauzată de congestie, aplicarea compreselor calde sau a pad-urilor decongestivi cu geluri care emană căldură și apoi masajul blând al glandei va duce la evacuarea normală a laptelui prin orificiul mamelonului, iar situația poate fi rapid ameliorată prin mulgerea glandei afectate. Dacă este prezentă o infecție, în afara durerii și inflamației prezente la nivelul glandei afectate, poate fi sesizată apariția unei secreții de culoare modificată pe la nivelul mamelonului, iar pisica nu va avea poftă de mâncare (anorexie), va fi letargică și va prezenta febră. Dacă s-a format un abces, în zona acumulării puroiului, pielea glandei mamare afectate va prezenta o culoare violacee. Mastita necesită tratament imediat.

Eclampsia sau febra laptelui. La pisici, febra laptelui (cunoscută și ca eclampsie sau tetania laptelui) poate apărea la circa 3-5 săptămâni de la nașterea pisoilor și se datorează scăderii bruște a cantității de calciu circulant în circulația sanguină, ce se asociază cu cerințele masive de calciu necesare producției laptelui. Pisica afectată, de regulă, alăptează un cuib mare. Primele semne ale febrei laptelui sunt reprezentate de neliniște, agitație, gâfâiri frecvente, tremurături musculare și incoordonare. Poate progresa la spasme musculare tetanice (picioare contractate și rigide), ce pot fi urmate de convulsii sau comă. Dacă suspectați că pisica voastră dezvoltă febra laptelui, imediat împiedicați pisoii de la a se mai alăpta și solicitați asistență medical-veterinară imediată pentru această afecțiune cu caracter de urgență ce poate pune în pericol viața pisicii. Tratamentul vizează administrarea intravenoasă a preparatelor pe bază de calciu, ce va duce la o redresare spectaculoasă a afecțiunii. Injectările subcutanate ulterioare pot fi necesare pentru a menține și întreține recuperarea. Pisoii vor trebui să fie separați de pisică dacă sunt suficient de măricei; în caz contrar, ei vor trebui să fie hrăniți artificial cu substituenți de lapte matern. Orice pisică suferindă de această maladie nu trebui să fie lăsată să alăpteze decât un număr mic de pisoi la o eventuală naștere ulterioară. Având în vedere că tetania de lactație adesea va apărea și la nașterile ulterioare, aceasta ar trebui să fie un factor decizional în a mai împerechea pisica respectivă ulterior.

Cats' LadyVet - Doctorita Pisicilor este primul centru medical-veterinar de diagnostic și tratament dedicat exclusiv pisicilor. Dacă îți dorești ca pisica ta să se afle în îngrijirea unui medic veterinar specializat în medicină felină, a cărui prioritate și prim interes profesional sunt pisicile, programează-ți pisica la 021.211.00.49 pentru un consult și vino să ne cunoști. 

Adresa: Strada Sfântul Spiridon nr. 11, sector 2, București

Adresa de e-mail: doctoritapisicilor@gmail.com

Telefoane de contact: 021.211.00.49 / 0724.199.920