Bolile Renale – Boala Polichistica Renala La Pisici

Ce este boala polichistica renala?

Boala polichistica renala sau PKD este o afectiune genetica la pisici care determina formarea chisturilor (saculeti cu lichid) multipli in rinichi. Aceste chisturi sunt prezente de la nastere. Initial, ele sunt foarte mici, dar, in timp, cresc din ce in ce mai mari, ajungand ca in cele din urma sa altereze functia renala, ducand la insuficienta renala.

„Numarul de chisturi si viteza cu care chisturile se maresc variaza de la o pisica la alta.”

Toate pisicile cu boala polichistica renala au chisturi in rinichii lor, dar numarul chisturilor si viteza cu care chisturile se maresc variaza de la o pisica la alta. La majoritatea pisicilor, chisturile se maresc lent, iar pisicile afectate nu vor prezenta vreun semn de boala renala decat tarziu in timpul vietii lor, de regula, undeva in jurul varstei de 6-7 ani. La unele pisici, insuficienta renala se va instala la o varsta mult mai frageda, in timp ce la alte pisici, insuficienta renala nu va aparea deloc. In prezent, nu exista nicio modalitate de a anticipa cat de rapid va avansa boala la o anume pisica.

Ce cauzeaza boala polichistica renala?

Boala polichistica renala (PKD) este o boala ereditara. Din pacate, PKD a devenit o problema foarte frecvent intalnita la anumite rase de pisici.

„Pisicile persane prezinta cea mai mare incidenta a PKD.”

Pisicile persane prezinta cea mai mare incidenta a PKD. Studiile au aratat ca boala afecteaza in jur de o treime din pisicile persane. Rasele de tipul chinchillei si exoticelor, care au fost dezvoltate utilizandu-se liniile pur sange de persana, prezinta un numar semnificativ de exemplare afectate. La majoritatea celorlalte pisici, in special la metisi, afectiunea este rara.

PKD este rezultatul anomalii genetice determinata de o gena dominanta autosomala. Ceea ce inseamna ca orice pisica cu gena anormala va avea PKD. Exista si purtatori ai genei, neafectati. Chiar daca pisica are numai cativa chisturi mici in rinichii ei sau nu prezinta semne clinice, aceasta totusi poate transmite defectul genetic pisoilor ei, chiar si atunci cand se imperecheaza cu o pisica sanatoasa, neafectata. Pentru a mosteni gena anormala si a fi afectata de PKD, o pisica nu trebuie decat sa aiba unul dintre parinti afectat de PKD.

Cum este diagnosticata PKD?

Diagnosticul se bazeaza pe rasa, istoricul medical, semnele clinice, testele de sange si de urina, precum si pe evaluarea ecografica a rinichilor.

„Diagnosticul precoce este imperativ pentru toate pisicile care ar putea fi utilizate ca reproducatori…”

Examenele radiologice cu substante speciale de contrast pot fi de asemenea utilizate in anumite situatii. Diagnosticarea precoce este imperativa pentru toate pisicile care ar putea fi utilizate ca reproducatori; PKD este cel mai eficient diagnosticata in aceste cazuri de catre un ecografist cu experienta.

Recent, a fost pus la punct un test genetic (efectuat pe o proba de sange sau un tampon prelevat de pe mucoasa obrajilor) si, in general, acest test este unul de electie pentru majoritatea crescatorilor. Testul trebuie sa fie efectuat la un laborator veterinar specializat. Atunci cand este efectuat testul genetic, pisicile de toate varstele pot fi testate, dar daca urmeaza sa fie testati pisoii neintarcati va trebui sa se realizeze pe proba de sange si nu pe tampoanele prelevate de pe mucoasa obrajilor, deoarece pisoii care sunt alaptati vor prezenta urme de ADN matern in cavitatile lor bucale. La pisicile cu varste mai mari, prelevarea tampoanelor de pe mucoasa obrajilor este categoric mai putin stresanta decat colectarea unei probe de sange, astfel ca este de preferat sa se astepte pana cand pisoiul este intarcat inainte de a se preleva probe pentru testare.

Daca sunteti interesati sa achizitionati un pisoi din una dintre rasele predispuse la PKD, este foarte important sa verificati daca nu este purtatoare a genei PKD. Tinand cont de faptul ca PKD este, in mod normal, o afectiune inaparenta sau asimptomatica din punct de vedere clinic (pisicile afectate pot sa nu manifeste nici un simptom clinic) pana in momentul in care ajung la maturitate, va trebui sa-i solicitati crescatorului o genealogie completa cu rezultatele evaluarii ecografice sau a testelor genetice aferente ambilor parinti.

Care sunt rasele de pisici cu incidenta crescuta pentru PKD?

Rasele cu un risc ridicat pentru PKD sunt:

• Persanele
  
• Exoticele cu parul scurt
• Scotishfold-ul
• Britanicele cu parul scurt

Rasele cu un risc moderat pentru PKD sunt:

• Asiaticele
• Pisicile Burmilla
• Pisicile Bombay
• Pisicile Tiffanie
• Birmanezele
• Cornish Rex-ul
• Devon Rex-ul
• Ragdoll-ul
• Snowshoe-ul

Rasele cu un risc scazut pentru PKD sunt:

• Abisinienele
• Angorele
• Balinezele
• Bengalezele
• Burmezele
• Pisicile Egyptian Mau
• Pisicile Korat
• Maine Coon-ii
• Norvegienele de padure
• Pisicile Ocicat
• Orientalele cu parul lungi si scurt
• Albastrele de Rusia
• Siamezele
• Pisicile Singapura
• Somalezele
• Tonkinezele
• Pisicile Turkish Van

Care este tratamentul pentru PKD?

Nu exista un tratament specific pentru PKD. Dietele speciale, fluidoterapia si medicatia care reduce senzatia de greata si varsaturile si blocheaza absorbtia fosforului sunt adesea utilizate pentru a trata simptomele de insuficienta renala (pentru informatii detaliate, consultati materialul privind Insuficienta Renala Cronica).