vineri, 10 februarie 2017

Hemoleucograma Completa

Ce reprezinta o hemoleucograma completa?

Hemoleucograma completa, cunoscuta in forma prescurtata de „HLG” este un test de sange de rutina care este utilizat in toate stadiile de sanatate si boala. Este un test simplu care ne ofera informatii privind diferitele tipuri de celule din sange si poate indica prezenta multor forme de boala. Majoritatea celulelor sanguine provin de la nivelul maduvei osoase, astfel ca HLG-ul poate fi, de asemenea, utilizata pentru a evalua indirect starea de sanatate a maduvei osoase (a se vedea materialul informativ privind Prelevarea siExaminarea Maduvei Osoase).


Cum este efectuata o HLG?

O mica proba de sange este recoltata de la pisica si este introdusa intr-un recipient special care impiedica coagularea sangelui. Mai apoi, proba dispusa in acest recipient special este introdusa intr-un aparat denumit analizor automat de sange, care numara diferitele tipuri de celule si descrie variatele caracteristici ale acestora. Suplimentar, o picatura de sange poate fi etalata in strat subtire pe o lama de sticla realizandu-se astfel un frotiu de sange. Acesta este impregnat cu solutii speciale de colorare si examinat la microscop pentru a sesiza aspectul celulelor individuale.

Ce masoara o HLG?

HLG-ul ofera informatii despre cele trei tipuri de celule care se gasesc in sange. Acestea sunt celulele rosii ale sangelui (denumite si eritrocite sau RBC), celulele albe ale sangelui (denumite si leucocite sau WBC) si plachetele sanguine (uneori, denumite si trombocite). Detaliile raportate vizeaza numarul, dimensiunea si forma fiecarui tip de celule, precum si eventualele variatii de aspect.

Ce sunt celulele rosii ale sangelui si de ce sunt acestea importante?

Celulele rosii ale sangelui sunt, de departe, cele mai numeroase celule din sange si confera sangelui coloritul rosu specific al acestuia. Ele sunt responsabile pentru transportul oxigenului de la pulmoni spre toate tesuturile din organism. Ele pot face acest lucru datorita unei proteine speciale denumita hemoglobina care este prezenta in fiecare celula rosie a sangelui in parte. Pe masura ce sangele este pompat spre pulmoni, oxigenul intra in celulele rosii si se leaga strans de hemoglobina. Atunci cand sangele este pompat prin tot organismul si in tesuturi, oxigenul se detaseaza de hemoglobina si poate parasi celulele rosii pentru a intra in celulele tesuturilor.

Ce informatii ne ofera HLG-ul despre celulele rosii ale sangelui?

a) Numere:
HLG-ul raporteaza trei masuratori diferite ale celulelor rosii: numarul de celule rosii ale sangelui (RBC), hematocritul (HCT) si hemoglobina (HGB). Aceste determinari ofera informatii privind cat de multe celule rosii sunt prezente si cata hemoglobina este disponibila. O scadere depistata fie in numarul de celule rosii ale sangelui, fie a cantitatii de hemoglobina poarta denumirea de „anemie”. Exista multe cauze ale anemiei si, desi HLG-ul poate furniza anumite indicii, investigatia mai amanuntita este aproape intotdeauna necesara pentru a se stabili un diagnostic. Prin comparatie, o usoara crestere a numarului de celule rosii ale sangelui este relativ obisnuita si, de regula, indica faptul ca pisica este deshidratata sau agitata. Aceasta variatie este, de regula, temporara si nu reprezinta un motiv de ingrijorare. In cazuri extrem de rare, un numar crescut in mod persistent al celulelor rosii ale sangelui poate semnala o tulburare a maduvei osoase.

b) Marimea:
Marimea sau dimensiunile celulelor rosii ale sangelui, uneori, ne ofera indicii privind anumite boli. De exemplu, celulele rosii ale sangelui de dimensiuni mai mari pot fi observate in deficientele vitaminice si bolile maduvei spinarii. Celulele rosii ale sangelui de dimensiuni mai mici pot fi intalnite in cazul deficientei de fier si a problemelor sistemului imunitar. Uneori, celulele rosii ale sangelui au dimensiuni normale, dar nu sunt suficiente ca numar. Acest lucru poate sugera o stare de boala cu o evolutie lunga, cum ar fi o boala renala cronica, o stare inflamatorie persistenta sau cancerul.

c) Culoarea si forma:
Coloritul si forma eritrocitelor sunt detalii suplimentare care ajuta la diagnosticul bolii. De exemplu, un eritrocit cu o nuanta albastruie poarta denumirea de eritrocit policromatofil (adesea, prescurtat ca policrom); este o celula rosie tanara recent pusa in circulatie de catre maduva osoasa si este usor mai mare si mai albastruie decat celulele rosii mai mature. La un pacient anemic, depistarea policromilor in sange este un semn bun deoarece aceasta semnaleaza faptul ca maduva osoasa raspunde la anemie facand eforturi sustinute de a produce celule rosii noi. Uneori, este folosita o tehnica de colorare speciala pentru a numara policromii, iar numarul acestora este raportat ca numar de reticulocite. Aceasta determinare ofera aceleasi informatii ca numararea policromilor, dar este mai precisa.

Exista numeroase modificari de forma ale celulelor rosii care au fost asociate cu diferite boli. Aceste modificari au rareori valoare de diagnostic ca si determinari de sine statatoare, dar pot oferi indicii privind natura bolii subiacente.

Ce sunt celulele albe ale sangelui si de ce sunt ele importante?

Celulele albe ale sangelui sau leucocitele („leuco” inseamna „alb”) sunt esentiale in protejarea organismului impotriva organismelor infectioase, cum ar fi bacteriile si virusurile, precum si impotriva materialelor straine care ar putea patrunde in corp.

„Ganditi-va la celulele albe ale sangelui ca la „fortele armate” ale organismului….”

Ca sa intelegeti mai bine, ganditi-va la celulele albe ale sangelui ca la „fortele armate” ale organismului. In locul fortelor armate, navale si aeriene, fortele armate ale organismului au cinci divizii specializate reprezentate de tipurile diferite de celule albe ale sangelui denumite neutrofile, limfocite, monocite, eozinofile si bazofile. Grupele diferite de leucocite lucreaza in mod independent si laolalta, in functie de problema prezenta.

Ce informatii ne ofera HLG-ul despre celulele albe ale sangelui?

a) Numerele:
Analizorul automat insumeaza numarul total al celulelor albe ale sangelui raportat ca numar total de celule albe (WBC). Acesta ofera un indiciu privind nivelul general de protectie al pisicii impotriva infectiilor. Analizorul, mai apoi, subdivide WBC si insumeaza numarul de leucocite din fiecare dintre cele cinci divizii. Laolalta, cele cinci numere rezultate poarta denumirea de „diferential”. Modificarile aparute in distribuirea leucocitelor in acest diferential pot oferi informatii privind tipul si severitatea inflamatiei, cauzele posibile ale inflamatiei si daca maduva osoasa are capacitatea de a produce suficiente celule albe ale sangelui. Uneori, numarul de celule albe ale sangelui este extrem de mare sau extrem de mic; oricare dintre aceste modificari poate semnala infectia severa sau indica existenta unei boli grave a maduvei osoase, incluzand si cancerul.

b) Aspectul:
Aspectul leucocitelor poate indica daca organismul este coplesit de o infectie sau daca gestioneaza o criza in mod adecvat. Aspectul leucocitelor poate indica prezenta toxinelor sau semnaleaza faptul ca sistemul imunitar a fost activat. Prezenta celulelor anormale sau cu aspect bizar este adesea un semn al bolii grave a maduvei osoase, incluzand cancerul.

Ce sunt plachetele si de ce sunt ele importante?

Plachetele sunt structuri mititele asemanatoare celulelor care sunt prezente in numar mare in sange si servesc drept prima linie de aparare impotriva sangerarii. Acestea stau tot timpul in garda pentru a „sigila” leziunile microscopice aparute pe peretii interni ai vaselor de sange si sunt primele care reactioneaza la aparitia ranilor minore. De exemplu, atunci cand suferiti o zgarietura sau o taietura pe piele provocata de o coala de hartie sau va intepati degetul cu un ac, oprirea sangerarii este sarcina plachetelor. Ca urmare, este crucial si critic ca numarul adecvat de plachete din sange sa fie mentinut.

Ce informatii ne ofera HLG-ul despre plachete?

a)  Numere:
Analizorul automat raporteaza numarul de plachete din sange, care va oferi un indiciu privind capacitatea organismului de a stopa sangerarile minore. Daca numarul de plachete scade sub un anumit nivel critic, atunci sangerarea spontana generalizata poate aparea. Un numar scazut de plachete poate fi cauzat de o varietate de boli, cum ar fi o infectie recenta, o boala sistemica grava, tulburarile imunitare si bolile maduvei osoase. Un numar crescut de plachete este asociat in mod obisnuit cu o simpla stare de agitatie sau efort, dar la fel de bine un numar crescut de plachete poate fi observat atunci cand maduva face eforturi sustinute sa remedieze o lipsa a plachetelor. In razuri foarte rare, numarul extrem de crescut al trombocitelor poate indica un cancer subiacent al maduvei osoase.

b) Marimea:
Marimea unei plachete, in general, este legata de varsta acesteia; plachetele tinere sunt mari si rotofei, in timp ce plachete mature sunt, in general, mai mici. Prezenta plachetelor tinere, mari si durdulii indica faptul ca maduva osoase produce in mod activ plachete noi. Aceasta descoperire este importanta, iar in cazul unei pisici cu un numar scazut de plachete, este un indiciu privind boala subiacenta.

c) Aspectul:
Foarte rar, pot fi depistate plachete anormale, cu un aspect bizar; adesea, acestea sunt un semn al unei boli grave a maduvei osoase, incluzand cancerul.