marți, 23 august 2016

Sindromul Respirator Superior Felin (Infectia Tractului Respirator Superior A Felinelor)

Ce cauzeaza o infectie a tractului respirator superior la feline?

Infectia/sindromul tractului respirator superior al felinelor este un termen atribuit unei infectii respiratorii cauzata de unul sau mai multi agenti bacterieni sau virali. Sinonimele pentru aceasta afectiune sunt boala respiratorie infectioasa felina si complexul respirator superior felin. Infectia poate fi cauzata de unul sau mai multi agenti bacterieni si virali care au potentialul de a provoca boli la pisici. Cele mai frecvente virusuri care provoaca infectii ale tractului respirator superior la pisici sunt herpesvirusul felin de tip I (cunoscut si ca rinotraheita virala felina) si calicivirusul felin, in timp ce cele mai cunoscute bacterii care provoaca infectii ale tractului respirator superior la pisici sunt Bordetella bronchispetica si Chlamydophila felis. Mai multe informatii despre cei mai frecventi agenti infectiosi care provoaca o infectie a tractului respirator superior la pisici pot fi regasite in alte materiale separate. Alti agenti, mai rar intalniti, care pot fi implicati intr-o infectie a tractului respirator superior la pisici sunt reprezentati de Mycoplasma sau reovirusul felin.

Care sunt simptomele unei infectii a tractului respirator superior?

„Infectia tipica a tractului respirator superior implica nasul si gatul.....”

Infectia tipica a tractului respirator superior implica nasul si gatului, provocand simptome de tipul stranutului, congestiei nazale, conjunctivitei (inflamatiei mucoasei care captuseste/tapeteaza pleoapele) si a scurgerilor/secretiilor nazale sau oculare. Secretiile pot fi transparente sau pot deveni purulente (care contin puroi). In cazul rinotraheitei virale feline si a calicivirozei feline, pisica poate dezvolta ulcere in cavitatea bucala. Printre alte simptome, mai putin specifice, ale unei infectii a tractului respirator superior sunt incluse anorexia, letargia, febra, marirea in dimensiune a limfonodulilor si blefarospasmul (clipirea frecventa sau mentinerea ochilor pe jumatate inchisi). In cazurile grave, pisica poate avea dificultati de respiratie.

Cum poate o pisica sa contracteze o infectie a tractului respirator superior?

Principalele virusuri si bacterii care cauzeaza infectia tractului respirator superior la pisici sunt extrem de contagioase. O pisica infectata va elimina si raspandi particulele contagioase prin saliva sau secretiile ei nazale sau oculare. Pisicile susceptibile pot contracta infectia prin contactul direct cu o alta pisica infectata sau din mediul ambiant expunandu-se la diverse obiecte care au fost contaminate cu secretiile infectioase. In majoritatea cazurilor, pisicile contracteaza o infectie prin contact direct, deoarece virusurile si bacterii nu pot supravietui in mediul exterior decat pentru o perioada scurta de timp si acestea sunt distruse cu usurinta prin mijloacele adecvate de dezinfectie.

Cateva dintre aceste boli pot induce o stare de purtator la pisicile care aparent s-au insanatosit dupa o infectie, iar pisicile de sex femel care sunt purtatoare pot transmite infectia pisoilor lor nou-nascuti.

Cat dureaza o infectie tipica a tractului respirator superior?

Odata ce o pisica este expusa la un agent infectios, aceasta va trece printr-o perioada de incubatie de 2-10 zile inainte de a dezvolta simptomele. In cazul in care infectia nu se complica, in mod tipic, aceasta va dura 7-21 zile, in functie de agentul patogen implicat. In tot acest timp, pisica are posibilitatea de a infecta alte pisici.

In cazul rinotraheitei virale feline, toate pisicile devin purtatoare cronice, ceea ce inseamna ca acestea vor avea boala (mai corect, virusul) pe toata durata vietii. La unele pisici care sunt purtatoare de rinotraheita virala felina, stresul poate provoca reactivarea virusului. In cazul calicivirusului, aproximativ o jumatate din pisicile care sunt infectate vor deveni purtatoare ale bolii. La unele dintre aceste pisici, statutul de purtator poate dura numai cateva luni, dar la un procent mic de pisici, statutul de purtator poate persista toata viata. Acesti purtatori persistenti/permanenti, de obicei, nu prezinta niciun simptom de boala, dar servesc drept sursa constanta de virus pentru pisicile susceptibile.

Cum este diagnosticata o infectie a tractului respirator superior?

In majoritatea cazurilor, diagnosticarea unei infectii a tractului respirator superior se bazeaza pe semnele clinice caracteristice. Identificarea specifica a agentului cauzal nu este intotdeauna necesara, dar va fi recomandata in cazul animalelor de reproducere sau in cazul in care o pisica are o infectie care raspunde slab la tratament.

In cazul in care boala este cauzata de un virus, virusul cauzal specific poate fi, de regula, identificat prin recoltarea probelor de celule si secretii de la nivelul nasului, ochilor sau din portiunea posterioara a gatului. Organismele de Chlamydophila felis pot fi identificate prin intermediul raclatelor conjunctivale. In cazul in care infectia s-a extins la nivelul pulmonilor, probele pot fi recoltate pentru examinare printr-o procedura numita lavaj transtraheal.

In cazul in care o pisica are simptome cronice specifice bolilor respiratorii, vor fi necesare teste suplimentare de diagnostic. Aceasta testare aprofundata, de obicei, va include radiografii toracice sau craniene, teste de sange si examenul microbiologic cu testele de sensibilitate aferente ale secretiilor anormale.

Cum se trateaza o infectie a tractului respirator superior?

Majoritatea pisicilor cu o infectie a tractului respirator superior lipsita de complicatii pot fi tratate simptomatic la domiciliu. Medicul vostru veterinar va poate prescrie o medicament pentru ochi pentru a fi aplicat local in cazul in care pisica voastra are o secretie oculara purulenta. Desi infectiile virale nu raspund la medicamentele antibacteriene (antibiotice), antibioticele cu spectru larg pot fi prescrise cu scopul de a preveni infectiile bacteriene secundare care ar putea complica boala, in special la pisoi. Infectiile bacteriene primare ale tractului respirator superior cauzate de Bordetella sau Chlamydophila vor fi tratate cu antibiotice specifice care sunt eficiente impotriva acestor boli.

„Majoritatea pisicilor cu forme necomplicate de infectie a tractului respirator superior pot fi tratate simptomatic, la domiciliu.”

Pisicile cu congestie nazala sau a cailor respiratorii pot beneficia de o umidifiere crescuta a mediului ambiant, cum ar fi introducerea intr-o baie cu aburi timp de 10-15 minute, de mai multe ori pe zi. Pentru a minimiza iritatia produsa de secretii, adesea, se dovedeste utila stergerea acestora de pe fata sau de la nivelul ochilor pisicii cu ajutorul unui servetel umed. Avand in vedere faptul ca pisicile cu infectii respiratorii vor avea un simt al mirosului diminuat, acestea, adesea, vor avea o pofta de mancare scazuta – hranirea cu o hrana extrem de palatabila (gustoasa) din conserva ar putea ajuta la imbunatatirea apetitului lor. In unele cazuri, s-ar putea prescrie chiar si un stimulent al poftei de mancare.

In cazul in care o pisica este deshidratata, slabita si abatuta sau are o forma severa de boala, medicul vostru veterinar va va recomanda internarea acesteia pentru efectuarea unui tratament mult mai intensiv, incluzand administrarea intravenoasa a lichidelor si alte tratamente de sustinere.

Cum poate fi prevenita aceasta boala?

Tinand cont de faptul ca infectiile tractului respirator superior pot fi cauzate de o varietate de agenti patogeni diferiti, nu este intotdeauna posibil sa preveniti bolile tractului respirator superior la pisici. Cu toate acestea, vaccinurile „esentiale” standard care sunt administrate pisicilor ofera protectie impotriva rinotraheitei virale feline si a calicivirusului felin. De asemenea, exista un vaccin care ofera protectie impotriva clamidiozei feline; acest vaccin nu este considerat a fi un vaccin esential sau de baza, iar utilizarea sa este recomandata in cazul in care pisica voastra prezinta un risc clar de expunere la aceasta boala. Niciunul dintre aceste vaccinuri nu va oferi o protectie completa impotriva unei boli infectioase in cazul in care pisica voastra este expusa bolilor, dar vor reduce in mod semnificativ severitatea infectiei si vor scurta durata bolii.

Toate aceste vaccinuri trebuie sa fie readministrate in mod regulat – medicul vostru veterinar va va sfatui cu privire la programul de revaccinare recomandat pentru propria voastra pisica.

Pisicile susceptibile pot contracta o infectie prin contactul direct cu o alta pisica infectata sau prin expunerea la obiectele din mediul ambiant, cum ar fi periile, castroanele de mancare, litierele, jucariile pentru pisici sau asternuturile care au fost contaminate cu secretiile infectioase. Pensiunile, societatile umane, adaposturile de animale si expozitiile feline sunt toate locuri in care pisicile susceptibile pot fi expuse cu usurinta la aceste boli infectioase.

Evitarea contactului direct dintre pisica voastra si alte pisici va reduce foarte mult sansa ca pisica voastra sa contracteze o infectie, in timp ce luarea unor masuri adecvate de igiena si salubritate, cum ar fi spalarea temeinica a mainilor inainte si dupa mangaierea altei pisici va reduce posibilitatea ca voi sa-i transferati boala pisicii voastre.

Celelalte pisici din casa prezinta riscul de a se infecta?

O pisica care are o infectie acuta a tractului respirator superior va putea infecta alte pisici de-a lungul perioadei de incubatiei, precum si timp de cel putin 3 saptamani dupa aparitia simptomelor. O pisica care este o purtatoare a unui virus al tractului respirator superior poate fi intotdeauna o sursa de infectie pentru alte pisici. Pisicile care nu sunt vaccinare, cele tinere sau cele care au probleme cronice sunt mult mai susceptibile si pot dezvolta o forma grava de boala. In ceea ce privesc majoritatea tulpinilor de calicivirus, pisicile adulte care au varsta mai mica de 3 ani sau pisicile care au fost vaccinate in mod corespunzator cel mai probabil, vor face numai o forma usoara de boala, care s-ar putea remite fara tratament.

„O pisica care are o infectie acuta a tractului respirator superior va putea infecta alte pisici...”

Intotdeauna, este prudent si recomandabil ca o pisica noua sa fie tinuta izolata de celelalte pisici din caminul vostru timp de cel putin 1-2 saptamani pentru a minimaliza transmiterea oricaror boli infectioase.

Familia mea este in pericol?

Majoritatea bolilor infectioase care cauzeaza infectii ale tractului respirator superior la pisici sunt extrem de specifice speciei (ceea ce inseamna ca determina forme clinice numai la feline) si nu reprezinta niciun pericol pentru oameni sau alte specii de animalute.

Bordetella bronchiseptica poate produce imbolnaviri la persoanele cu boli ale sistemului imunitar. Au fost semnalate cazuri izolate de persoane care traind in acelasi camin cu o pisica bolnava au dezvoltat o conjunctivita asociata Chlamydophilei felis. Respectati o conduita de igiena corespunzatoare pentru a diminua riscul de infectare, iar daca vreun membru al familiei voastre are ochii inflamati sau are secretii oculare sau semne specifice unei infectii respiratorii in timp ce pisica voastra este bolnava, ar fi prudent si recomandabil sa va consultati medicul. Trebuie sa intelegeti ca aceste infectii „zoonotice” (transmisibile si la om) sunt rare.