Siberiana

Pentru o rasa care si-a inceput calatoria in America in urma cu numai circa 25 ani, Siberiana si-a tors calea catre inimile iubitorilor de pisici din America de Nord intr-un timp record. Aceste tovarase feline, binecunoscute pentru talia, blana splendida si loialitatea lor apropiata de cea a cainilor, si-au castigat recunoasterea a sapte din cele zece asociatii feline nord americane din momentul in care si-au facut aparitia in 1990.

Istoricul si originea

Exact cand si cum si-a facut aparitia Siberiana in Rusia nu se stie cu precizie. Totusi, se speculeaza ca aceasta rasa de pisici a fost introdusa in Rusia odata cu imigrantii, exploratorii sau comerciantii si ca ea ar exista in Rusia de sute de ani. De-a lungul timpului pisicile au evoluat spre o rasa robusta, rezistenta si cu parul lung, apta sa reziste conditiilor climatice neinduratoare ale regiunii. In realitate, potrivit catorva experti, mutatia generatoare a parului lung la pisici a aparut in Rusia de unde a fost raspandita in Turcia si Iran ­pentru a da nastere zulufilor lungi si eleganti ai raselor Persana si Angora. Pisicile rusesti cu parul lung, alaturi de persane si angore, au fost etalate in prima expozitie felina tinuta in Londra la Crystal Palace in 1871. Se pare ca prima mentionare scrisa a acestei rase s-a facut in cartea lui Harison Weir, Our Cats and All About Them, care descria cele mai vechi rase de pisici intalnite in Anglia in 1981.

Crescatoarea Elizabeth Terrell, detinatoarea felisei Starpoint Cattery, este recunoscuta pentru aducerea primelor Siberiene in Statele Unite. Crescatoare de Himalaiene, Terrell a solicitat in 1988 printr-un articol dintr-o publicatie despre pisici ajutorul crescatorilor doritori sa doneze sau sa comercializeze himalaiene in vederea consacrarii rasei in Rusia. Pana in 1987, cetatenilor rusi li se interzicea detinerea animalelor de companie datorita lipsei alimentelor si a locuintelor. Abia in 1987 legile au fost schimbate, cluburile feline au fost fondate si crescatorii de feline domestice au inceput sa pastreze registrele de reproductie. Prima expozitie felina din Moscova s-a tinut in 1988.

Elizabeth Terrell l-a contactat pe Nelli Sachuk, un membru al Kotofei Cat Club, care este o parte a ligii internationale a American Cat Fanciers’ Association si una dintre putinele cluburi feline rusesti care acorda pedigree-uri oficiale. Terrell i-a trimis lui Sachuk patru dintre himalaienele ei si pe 28 iunie 1990 a primit in schimb trei siberiene, un mascul, Kaliostro Vasenjkovich, si doua femele, Ofelia Romanova si Naina Romanova. Aceste trei exemplare mentionate si alte cateva pisici importate ulterior au constituit membrii fondatori ai rasei Siberiana din America de Nord.

Din moment ce ACFA recunostea ca filiala Kotofei Cat Club, ele au fost primele asociatii care au acceptat rasa pentru recunoastere in iulie 1990. La scurt timp, alte asociatii au initiat acreditarea rasei. In 1991, Terrel fonda Taiga Siberian Breed Club (denumit dupa taigaua siberiana) pentru a reuni laolalta crescatorii americani de Siberiene si pentru a promova si proteja rasa. Dupa acel an, au fost fondate multe alte cluburi si asociatii ale rasei. Chiar daca este inca rara, Siberiana si-a castigat popularitatea si statutul de membra a diferitelor asociatii internationale.

Astazi, Siberiana este recunoscuta ca membra de urmatoarele asociatii si organizatii internationale: American Association of Cat Enthusiasts (AACE), American Cat Association (ACA), American Cat Fancier's Association (ACFA), Cat Fanciers' Federation (CFF), National Cat Fanciers' Association (NCFA), The International Cat Association (TICA), United Feline Organization (UFO), FiFe (Federation Internationale Feline). De asemenea, Siberiana este acceptata in grupa provizorie de catre Cat Fanciers’ Assoociation (CFA). Rasa era acceptata de catre CFA la 6 februarie 2000.

Aspectul exterior si dimensiunile

Siberiana este o pisica de talie mare si puternica careia ii iau aproximativ 5 ani pentru a se dezvolta complet. Corpul este mai mult lung decat inalt, cu gambe robuste, labe rotunde si puternice, prevazute cu smocuri de par intre pernite. Gatul este scurt si musculos, iar toracele este adanc si lat. Coada conica si lunga este mai lata la baza si mai ascutita spre varf.

In general, masculii cantaresc in jur de 5,5-8 kg, iar femelele circa 3,5-6 kg.

La maturitate, aceste pisici sunt robuste emanand forta si rezistenta si sunt dotate cu o conditie fizica excelenta si cu agilitate. Membrele posterioare sunt puternice si o idee mai lungi decat cele anterioare. Extrem de agile, Siberienele sunt niste saritoare neintrecute.

Una dintre cele mai mari rase de pisici domestice, Siberiana rivalizeaza cu Maine Coon-ul si norvegiana de padure in talie. In realitate, aceste trei rase sunt uneori confundate una cu alta datorita taliei si blanurilor lor lungi si pretabile oricaror climate. Cea mai simpla modalitate de a evidentia diferentele este de a lua in calcul forma corpului. Siberiana are un trunchi de forma unui butoi rotunjit si un cap conic si mare cu contururi rotunde, urechi rotunjite si ochi sferici, mari. Pe de alta parte, Maine Coon-ul este mult mai rectangular, avand corpul alungit si coada si membrele lungi. Norvegiana de padure are un cap triunghiular, ochii ovali si usor oblici, urechile ascutite si un trunchi de dimensiuni medii.

Cum ii sade bine unei pisici care s-a dezvoltat intr-un climat racoros, Siberiana este inzestrata cu o blana lunga si deasa cu un guler plin si un puf profund aderent care devine mai des in sezonul rece. Parul de protectie, lung si unsuros ii confera blanii impermeabilitatea. Blana per ansamblu da impresia ca Siberiana este mult mai voluminoasa decat este in realitate. Toate culorile si modelele sunt acceptate. Modelul colorpoint (specific siamezelor) nu este acceptat de toate asociatiile, dar este in curs, AACE, ACFA, CFF si UFO permitandu-le exemplarelor colorpoint participarea la expozitii si concursuri. Cu toate acestea, varietatile tarcat si tarcat cu alb sunt cele mai frecvent intalnite si cele mai apreciate.

Personalitatea

Siberienele pe cat sunt de mari, pe atat sunt si de inimoase. Sunt devotate, inteligente si afectuoase, fiind dotate cu multa curiozitate si jovialitate. Siberienele sunt foarte istete, crescatorii sustinand ca ele sunt in stare sa descifreze orice problema pentru a obtine tot ce-si doresc. Isi invata rapid numele, venind cu promptitudine cand sunt chemate – asta bineinteles daca si vor – si le place sa va aduca diferite jucarioare pe care li le aruncati, dar nu se vor da in laturi si de la alte jocuri in care va veti implica activ. Sunt in general prietenoase si ascultatoare, dar caracterul lor depinde in mare masura de socializarea timpurie.

In ciuda taliei lor, Siberienele sunt foarte agile, fiind capabile sa se urce in varful bibliotecii intr-un singur salt. Proprietarii de Siberiene au remarcat ca acestea sunt fascinate de apa, deseori scapandu-si jucarioarele in castroanele cu apa sau „inspectand” cada inainte ca aceasta sa se usuce.

Relatiile cu familia si casa

In prezenta musafirilor sau a persoanelor necunoscute este rezervata si distanta, analizandu-i atent inainte de a indrazni sa se apropie. Siberiana prefera spatii larg deschise si se bucura de momentele petrecute in aer liber. Suporta cu stoicism cateva grade mai putin, datorita protectiei pe care i-o confera blana sa bogata si calduroasa.

Relationeaza bine cu alte animalute de casa, mai ales daca creste alaturi de acestea. Se va tolera la fel de bine si cu cainii atata timp cat isi stabilesc de la inceput ierarhia in casa.

Datorita conformatiei lor corporale si a blanii lor naturale, protectoare si rezistenta la intemperii, pisicile siberiene pot fi crescute mixt, respectiv, atat in casa cat si afara. Puteti fii siguri ca va prefera sa stea in casa alaturi de voi, dar asta nu inseamna ca se va plictisi afara unde va gasi intotdeauna ceva de explorat.

Aspecte particulare

Chiar daca Siberienele nu au nevoie de aceeasi ingrijire ca persanele, blanita lor deasa totusi trebuie ingrijita periodic pentru a preveni incurcarea acesteia. O pieptanare meticuloasa (nu periere) cu un pieptane din otel inoxidabil o data sau de doua ori pe saptamana ar trebui sa fie suficienta.

Primavara, Siberiana isi indeparteaza blana de iarna lunga si deasa pentru a-i face loc celei de vara. Toamna, Siberiana naparleste din nou, inlaturandu-si blana de vara mai scurta si mai moale pentru a se pregati de iarna. In timpul acestor sezoane, ingrijirea suplimentara a blanitei este absolut necesara pentru a nu va trezi cu smoace de par pe toate obiectele din casa.

Siberienele sunt inca greu de gasit, motiv pentru care pot fi si destul de scumpe. Pretul unei astfel de feline depinde in principal de crescator, linie, pedigree, sex, culoare si model.

Boli si afectiuni curente

Majoritatea crescatorilor sustin ca persoanele cu alergie la pisici pot tolera siberienele. Exista diferite motivatii pentru aceasta afirmatie, cea mai recunoscuta fiind faptul ca Siberienele produc o cantitate mai mica sau aproape deloc de proteina alergenica Fel d1. Aceasta proteina, care induce reactiile alergice la oameni, este secretata de glandele sebacee si salivare, fiind ulterior etalata pe blanita in urma toaletarii. Totusi, exista putine testari facute pentru a confirma acest lucru, astfel ca nu ar fi o idee prea buna sa achizitionati o Siberiana numai pe baza acestor speculatii. Daca sunteti alergic la pisici, planificati-va sa va petreceti un timp alaturi de aceasta, de preferat pentru o perioada mai lunga, pentru a va asigura ca o veti putea tolera inainte de a o cumpara.

Masculii, ca in cazul oricarei alte rase de pisici, nu sunt feriti de sindromul urologic felin (formarea de pietricele la nivel renal sau vezical), motiv pentru care trebuie avuta o atentie sporita asupra alimentatiei si a aparitiei eventualelor dificultati de urinare.

Ideal este ca dupa varsta de 6-8 ani, chiar daca aveti un exemplar sanatos, sa-i faceti un control de rutina si cateva investigatii (ecografie, radiografie, analize de sange si urina) pentru a depista din timp eventualele sensibilitati si pentru a incerca remedierea acestora printr-o alimentatie corespunzatoare sau cu ajutorul unui tratament adecvat.

Speranta medie de viata a Siberienei este de 12-15 ani.

Cats' LadyVet - Doctorita Pisicilor este primul centru medical-veterinar de diagnostic si tratament dedicat exclusiv pisicilor. Daca iti doresti ca pisica ta sa se afle in ingrijirea unui medic veterinar specializat in medicina felina, a carui prioritate si prim interes profesional sunt pisicile, programeaza-ti pisica la 021.211.00.49 pentru un consult si vino sa ne cunosti. 

Adresa: Strada Sfantul Spiridon nr. 11, sector 2, Bucuresti

Adresa de e-mail: doctoritapisicilor@gmail.com

Telefoane de contact: 021.211.00.49 / 0724.199.920