Urgentele pot aparea in fiecare zi. Dar daca sunteti informati
si pregatiti, puteti creste semnificativ probabilitatea unui final fericit.
Pentru a va ajuta sa invatati ceea ce puteti face atunci cand va confruntati cu
o situatie de criza, am alcatuit o lista, respectiv, o brosura cu materiale
informative si importante. Acest material a fost gandit numai ca un ghid. Daca pisica
vostru este ranita sau bolnava, va recomandam sa solicitati consultanta de
specialitate de la medicul vostru veterinar.
Unele dintre urgentele obisnuite pot fi tratate initial
acasa. In continuare, vom enumera cateva dintre situatiile de urgenta cu care
v-ati putea confrunta.
Secretia Urechilor
Urechile au o secretie ceroasa normala (cerumenul),
dar uneori, aceasta secretie este intr-o cantitate excesiva, are o culoare
diferita sau un miros neplacut. In aceste situatii, tratamentul optim este
asigurat prin oferirea ingrijirii la domiciliu si a celei veterinare de specialitate.
Medicul vostru veterinar va poate recomanda sa-i toaletati urechile pisicii
voastre ca masura preventiva sau ca parte a tratamentului in cazul unei
probleme aflata in desfasurare. Este important sa evitati folosirea betisoarelor
de urechi in incercarea de a curata profund canalul auricular (al urechii),
deoarece aveti toate sansele sa infundati reziduurile in canalul auricular si spre
timpan. In prima instanta si pana va prezentati la medicul veterinar, o buna
idee ar fi sa toaletati exclusiv pavilionul urechilor, indepartand astfel toata
murdaria de la suprafata cu un minim de riscuri.
In farmaciile veterinare, exista o multitudine de
produse de toaletare a urechilor, dar daca nu aveti niciun astfel de produs la indemna
puteti folosi o solutie preparata rapid in casa. O solutie compusa dintr-o
parte de otet alb (de mere si de miere) si 9 parti de apa poate fi utilizata
pentru „spalarea urechii”. Aplicati aceasta solutie in ureche, picatura cu
picatura, in timp ce masati baza urechii pentru a dispersa solutia, apoi curatati
mizeria si surplusul de solutie cu ajutorul dischetelor/tampoanelor de vata.
Problemele sau Leziunile
Ochilor
Problemele ochilor pot fi deosebit de complicate.
Ochii iritati sau durerosi, de obicei, determina pisica sa se frece sau sa se
scarpine, facand situatia si mai grava. Orice ochi rosu, dureros sau umflat
trebuie sa fie examinat imediat de catre un medic veterinar. Impiedicati scarpinarea
sau frecarea pana cand pisica voastra poate sa fie examinata. Puteti utiliza o solutie
oftalmica sterila pentru toaletarea ochilor (de exemplu, serul fiziologic 0,9%)
daca exista suspiciunea ca o substanta chimica sau un corp strain a ajuns in ochi
piscii voastre. In cazul in care globul ocular a „iesit” din orbita – clatiti-l
cu o solutie oftalmica sterila sau folositi un material textil moale sau o
bucata de tifon imbibata cu un colir sau un unguent oftalmic si acoperiti
ochiul. Transportati-va pisica imediat la medicul veterinar.
Febra
Temperaturile corporale normale variaza de la 38 la
39,2 grade Celsius. Pipairea corpului, fruntii sau a nasului pisicii voastre nu
este o modalitate precisa de a stabili daca aceasta este cu adevarat febril. Luati-i
temperatura pisicii voastre cu ajutorul unui termometru digital. In cazul
febrelor de sub 40 grade Celsius, monitorizarea pisicii voastre la domiciliu
poate duce la remiterea spontana a acestora tinand cont de faptul ca pisica
este maestra in a face temperaturi ridicate doar pe fond de stres. Asigurati-va
ca aceasta continua sa manance si sa bea si luati-i temperatura de 3-4 ori pe
zi. In cazul in care temperatura creste peste 40 grade Celsius, contactati-va
cu promptitudine medicul veterinar. De asemenea, examinati-va pisica pentru a
sesiza daca exista eventuale focare de infectie, cum ar fi abcesele, nodulii la
nivelul pielii, sangele in urina sau eforturile nereusite de a urina, stranutul
sau respiratie dificila. In cazul in care sesizati oricare dintre aceste
probleme, contactati-va medicul veterinar. Mai mult, daca febra este insotita
de lipsa poftei de mancare sau letargie, solicitati imediat ca pisica voastra
sa fie examinata si tratata de catre medicul vostru veterinar.
Temperatura Corporala Scazuta
(Hipotermia)
Hipotermia este o problema grava si un adevarat
pericol pentru sanatatea pisicii voastre. Pisoii nou-nascuti, bolnavi pot
deveni extrem de hipotermici chiar si intr-un mediu cald si placut. Este extrem
de important ca astfel de animalute sa fie mentinute calde si, daca este
posibil, indicat ar fi ca temperatura lor rectala sa fie monitorizata constant.
Daca banuiti ca pisica voastra ar putea suferi datorita hipotermiei, contactati-va
imediat medicul veterinar. Intre timp (respectiv, pana ajungeti la medicul vostru
veterinar), folositi-va de niste paturele pentru a incepe procesul de reincalzire.
AVERTIZARE! Nu va lasati pisica afara daca temperatura este extrem de scazuta,
indiferent de perioada de timp, fara ca aceasta sa aiba acces la un adapost si caldura.
Daca temperatura corporala a pisicii voastre este mai mica de 36,6 grade
Celsius, un consult medical-veterinar imediat este extrem de recomandat.
Degeraturile
In sezonul rece, chiar si animalutele de companie sunt
susceptibile la degeraturi. Daca suspectati ca pisica voastra a suferit degeraturi,
indepartati-o de mediul inghetat. Reincalziti tesuturile afectate in apa calda
(de circa 40 grade Celsius), timp de cel putin 20 de minute, dar nu frecati sau
masati zonele afectate. In caz contrar, puteti provoca leziuni mult mai insemnate
tesuturilor degerate. De asemenea, NU folositi apa fierbinte in locul apei
calde sau calaie. Dupa tratamentul initial, contactati-va medicul veterinar
pentru o evaluare adecvata si un eventual tratament suplimentar.
Salivatia
In cazul in care este vorba de un episod acut de salivatie,
o examinare vizuala rapida poate scoate la iveala un corp strain, ingestia de substante
chimice, prezenta unei formatiuni sau alte leziuni orale. Aveti grija sa nu va introduceti
mana in gura pisicii pentru a evita sa fiti muscati. Pozitionand pisica cu
boticul in jos, clatiti-i gura cu apa pentru a ajuta la indepartarea gusturilor
ciudate ale eventualelor substante chimice sau plante, deoarece „obiectele” cu
gust amar tind sa provoace salivatie abundenta, mai ales la pisici. Observati atitudinea
si comportamentul pisicii voastre pentru a sesiza orice abatere de la normal. In
situatia in care pisica voastra nu vomita, puteti sa-i dati sa bea apa. Daca pisica
voastra se comporata normal si semnele se remit in cateva ore, terapia de urgenta,
destul de probabil, nu mai este necesara; cu toate acestea, semnalati evenimentul
medicului vostru veterinar. In cazul in care pisica voastra a mancat sau a baut
ceva care i-a indus salivatia, cititi eticheta de pe ambalajul produsului
respectiv si contactati-va medicul veterinar pentru recomandari suplimentare.
Probleme Dentare
Nu exista o ingrijire
la domiciliu adecvata in ceea ce priveste un dinte fracturat. Consultati-va medicul
veterinar pentru recomandarile privind tratamentul. In cazul in care un dinte
este complet dislocat din maxilar, introduceti-l in lapte integral – dintele nu
va fi spalat si curatat cu peria – si solicitati imediat asistenta veterinara. Odata
ce medicul vostru veterinar trateaza problema, evitati sa-i oferiti pisicii voastre
obiecte dure de mestecat. Cat privesc alte probleme dentare, faceti in asa fel
incat gura pisicii voastre sa fie examinata de un medic veterinar.
Edemul Facial
(Umflarea Fetei)
Cel mai frecvent, edemul facial insoteste reactiile
alergice. Acest tip de reactii apar ca raspuns la vaccinare, medicamente sau
chiar la intepaturile de insecte (ex. albina sau viespe). La pisici, uneori,
edemul facial este asociat efectelor toxice ale acetaminofenului (bine-cunoscutul
paracetamol, panadol, tylenol, etc.). Daca observati ca pisica voastra are fata
umflata, examinati-o pentru a sesiza daca prezinta semnele socului. In cazul in
care aceasta are dificultati in respiratie, executati manevrele de resuscitare
cardio-pulmonara. Indepartati orice insecta intepatoare sau acul acesteia in cazul
in care reactia este consecinta unei muscaturi/intepaturi de insecta. Daca pisica
voastra continua sa se „umfle” si are mancarimi, contactati-va medicul
veterinar pentru a-i solicita sfatul privind administrarea difenhidraminei (Allerdryl, Banophen, Belix, Benadryl,
Benahist, Benoject, Compoz, Diahist, Hyrexin, Insomnal, Nordryl, Tusstat,
Twilite, Valdrene). In cazul in care pisica voastra a intrat in contact (de cele mai multe
ori, prin ingerare) cu acetaminofenul, contactati-va imediat medicul veterinar.
Reactiile Alergice
Reactiile alergice pot varia de la usoare la severe si
exista posibilitatea sa nu realizati ca pisica voastra dezvolta o astfel de reactie
alergica decat in momentul in care aceasta din urma nici nu se mai pune in discutie
sa mai poata fi tratata la domiciliu. Reactiile alergice pot aparea in timp ce pisica
voastra se afla in tratament, dupa vaccinare sau chiar ca urmare a unei intepaturi
provocate de o albina sau viespe. Cel mai adesea, reactiile alergice produc
umflarea fetei si urticarie (mancarime), dar unele pisici pot dezvolta simptome
mai grave. Verificati daca pisica voastra prezinta semnele socului cum ar fi
gingiile palide, slabiciune sau respiratie dificila. In cazul in care pisica
voastra are dificultati de respiratie executati manevrele de resuscitare
cardio-pulmonara. In cazul in care este posibil, indepartati insecta sau acul
insectei daca reactia este provocata de o muscatura de insecta. Daca pisica
voastra s-a umflat si are mancarimi, contactati-va medicul veterinar pentru a
va oferi recomandari privind utilizarea si administrarea difenhidraminei (Allerdryl, Banophen, Belix,
Benadryl, Benahist, Benoject, Compoz, Diahist, Hyrexin, Insomnal, Nordryl,
Tusstat, Twilite, Valdrene).
Abcesele
Un abces reprezinta o punga, o umflatura sau un nodul
care contine puroi. Uneori, abcesul se sparge si puroiul va incepe sa se scurga.
In cazul in care se intampla acest lucru si locul de spargere este redus ca
dimensiuni, toaletati zona cu apa oxigenata sau Betadine. Adesea, rana este lasata deschisa pentru a se drena in timpul
procesului de vindecare. In timpul vindecarii, pe cat posibil, aveti grija ca pisica
voastra sa nu se linga in zona abcesului. Daca este necesar, puteti folosi un
guler elisabetan.
In cazul in care abcesul nu este deschis, medicul vostru
veterinar va poate recomanda aplicarea de comprese calde, timp de aproximativ
5-10 minute, de 3-4 ori pe zi, timp de 7-14 zile pentru a ajuta la
intensificarea afluxului de sange in zona. Acelasi efect si chiar mai intens, il
are tinctura de iod aplicata o data pe zi, timp de 7-14 zile. Cel mai bun lucru
pe care-l puteti face in cazul unui abces este de a va prezenta pisica la
medicul veterinar unde parul din zona afectata sa fi indepartat si abcesul sa fie
examinat. Medicul vostru veterinar, probabil, va punctiona abcesul, va drena si
va indeparta puroiul. Exista posibilitatea ca pisica voastra sa trebuiasca sa fie
sedata pentru a permite toaletarea si drenarea corespunzatoare a abcesului.
Antibioticele sunt adesea prescrise. In cazul in care pisica voastra este
letargica, pare sa aiba dureri sau nu mananca – va recomandam sa va consultati cu
medicul vostru veterinar.
Sangerarea
Apasati, apasati, apasati! Daca sesizati ca pisica
voastra sangereaza, in functie de localizarea leziunii, apasarea/compresiunea usoara
cu un prosop curat se dovedeste in general utila in oprirea scurgerii de sange.
Pozitionarea regiunii afectate la un nivel superior fata de restul corpului
poate, de asemenea, ajuta la diminuarea sangerarii. Infasurati zona lezata cu
un prosop si legati-o cu banda adeziva si solicitati imediat ingrijire
medical-veterinara de specialitate. Daca sesizati ca pisica voastra sangereaza,
chiar si in cantitati reduse, atunci cand nu a existat niciun traumatism sau vreo
problema care sa provoace acest eveniment sau daca acesta prezinta vanatai in absenta
unei agresiuni, solicitati ingrijire medical veterinara cat mai curand posibil.
Sangele in Fecale
Sangele in fecale este un simptom comun la animalele
de companie, iar pisicile nu fac exceptie. De obicei, sangerarile reduse nu
sunt o urgenta reala in cazul in care pisica in rest se comporta normal. Examinati-va
pisica! Verificati-i gingiile in ceea ce priveste culoare (acestea ar trebui sa
fie roz) si urmariti-o pentru a constata daca exista si alte probleme. Pisica
voastra mananca? Varsa? Exista alte semne de sangerare? Luati o proba din
scaunul cu sange si faceti-i o vizita medicului vostru veterinar.
Sangele in Urina
Daca observati prezenta sangelui in urina, prezentati-va
pisica la medicul vostru veterinar pentru un consult si investigatii. Examinati-va
atent pisica pentru a sesiza eventualele semne clinice asociate, cum ar fi
prezenta durerii sau a eforturilor de a urina. Daca este posibil, recoltati o
proba din urina eliminata de bunavoie de pisica voastra si luati-o cu voi
atunci cand ii faceti o vizita medicului vostru veterinar. Investigati mediul
de viata al pisicii voastre pentru a depista eventuala expunere la toxice (in
special, raticidele anticoagulante).
Problemele de Urinare
Urinarea este
un aspect important in mentinerea starii de sanatate a organismului. Urina este
formata din diferite substante care sunt filtrate de rinichi si eliminate din
organism. Existenta urinarii dificile poate duce la imbolnaviri grave. Observati
modalitatile in care pisica voastra urineaza. Asigurati-va ca urina este
eliminata in cantitati adecvate. De asemenea, tineti sub observatie nivelul
general de activitate al pisicii voastre, pofta de mancare si atitudinea
acesteia. In cazul in care pisica voastra intampina unele dificultati in a
urina sau nu urineaza deloc, consultati-va imediat cu medicul vostru veterinar
pentru a determina cauza acestor probleme. Asigurati-va ca pisica voastra are
la dispozitie o cantitate suficienta de apa si ca beneficiaza de oportunitati frecvente
de a urina, neavand blocat accesul la litiera si ca aceasta din urma este
igienizata periodic.
Voma
Terapia
simptomatica a unui episod de varsaturi include oprirea consumului de hrana si apa
(dieta alimentara si hidrica) timp de minim 3-4 ore. In cazul in care pisica
voastra nu a varsat pana la sfarsitul acestui interval de timp, oferiti-i cantitati
mici de apa (cateva lingurite deodata). Continuati sa-i oferiti aceste mici cantitati
de apa la fiecare 20 minute sau pana cand pisica voastra este hidratata. Dupa
ce pisica voastra s-a hidratat, oferiti-i treptat cantitati mici si frecvente dintr-o
dieta usor digerabila (Hill’s prescription diet i/d feline, Royal canin Gastrointestinal
Feline sau Royal Canin Recovery Diet). Dietele preparate in casa pot fi compuse
din orez fiert (ca sursa de carbohidrati) si piept de pui, fara piele si os,
sau branza de vaci degresata (ca sursa de proteine) – exista sanse reduse ca
pisica sa le consume, dar merita incercat. Hrana pentru bebelusi cu aroma de
carne (ATENTIE! Sa nu contina ceapa) poate fi, de asemenea, utilizata.
Revenirea la hrana obisnuita a pisicii trebuie sa se faca progresiv pe
parcursul a 3-4 zile. In cazul in care varsaturile reapar sau persista sau se
constata debutul altor simptome, contactati-va medicul veterinar cu
promptitudine.
Daca observati aparitia
letargiei, diareii, varsaturilor persistente sau a altor anomalii fizice (de
exemplu, balonament abdominal, pozitie cifozata/cocosata, etc.), contactati-va
imediat medicul veterinar. Pisica voastra are nevoie de ajutorul vostru si de ingrijirea
de specialitate pe care medicul vostru veterinar i-o poate oferi.
Voma & Diareea
Terapia vomei
si a diareii este dependenta de cauza care sta la baza acestora. inlaturati orice
cauze cunoscute, cum ar fi posibilitatea de a consuma resturile din gunoi sau
de la masa voastra, etc. Terapia simptomatica a unui episod de varsaturi include
oprirea consumului de hrana si apa, timp de minim 3-4 ore. In cazul in care pisica
voastra n-a mai varsat pana la sfarsitul acestui interval de timp, puteti sa-i oferiti
mici cantitati de apa (cateva lingurite deodata). Continuati sa-i oferiti cantitati
reduse de apa la fiecare 20 de minute sau pana in momentul in care pisica
voastra este hidratata. Dupa ce aceasta s-a hidratat, oferiti-i treptat o dieta
usor digerabila. Solutiile de electroliti care se administreaza pe cale orala,
cum ar fi Pediolyte, Gesol
(disponibile in farmacii) se pot dovedi, de asemenea, benefice pentru
asigurarea hidratarii si inlocuirii electrolitilor pierduti.
In ceea ce priveste
alimentatia, limitati-va la un singur fel de hrana care in mod normal este bine
tolerat de pisica voastra sau discutati cu medicul vostru veterinar despre o
dieta alternativa sau una tip prescriptie. Dietele blande si usor digerabile
preparate in casa pot fi compuse din orez fiert (ca sursa de carbohidrati) si carne
de pui fiarta, fara piele si os, sau branza de vaci dietetica (ca sursa de
proteine). Revenirea la hrana obisnuita a pisicii trebuie sa se faca treptat pe
parcursul a 2-4 zile. Oferiti-i cantitati mici si dese. Tineti sub observatie
activitatea generala si pofta de mancare a pisicii voastre si urmariti indeaproape
daca exista sange in fecale, daca semnele clinice se agraveaza, daca pisica voastra
este letargica sau daca aceasta varsa in continuare. Contactati-va medicul
veterinar daca sesizati oricare dintre aceste simptome sau aveti alte intrebari
si nelamuriri.
Diareea
Unele pisici nu sunt foarte pretentioase atunci cand vine
vorba de ceea ce mananca. Din acest motiv, diaree este o problema comuna. In cazul
in care pisica voastra face diaree, oferiti-i apa proaspata la discretie pentru
a preveni deshidratarea acesteia. Solutiile de electroliti, care se administreaza
pe cale orala se pot dovedi eficiente in asigurarea hidratarii si a inlocuirii electrolitilor.
Eliminati orice cauza cunoscuta care ar putea provoca aparitia diareii, cum ar
fi accesul la gunoaie sau la resturile de la masa voastra, etc. Limitati dieta
la o singura hrana care in mod normal este bine tolerata de pisica voastra sau consultati-va
cu medicul vostru veterinar cu privire la o dieta alternativa sau la una tip prescriptie
in cazul in care diareea este persistenta sau reapare. Utilizarea temporara a
unui regim alimentar bland poate fi de ajutor si poate fi preparata acasa. Pisica
voastra va fi hrania cu cantitati mici din acest tip de dieta, de mai multe ori
pe zi. Altfel spus, cantitati mici si dese! Tineti sub observatie activitatea
generala si pofta de mancare a pisicii voastre si urmariti indeaproape daca exista
sau nu sange in fecale, daca semnele se agraveaza, daca pisica devine letargica
sau daca debuteaza voma. Contactati-va medicul veterinar daca sesizati oricare
dintre aceste simptome sau daca aveti alte intrebari sau nelamuriri.
Constipatia
In cazul in care pisica voastra elimina fecale care
par foarte dure si uscate si mananca, bea si se comporta normal, puteti incerca
sa va tratati pisica acasa prin adaugarea fibrelor in hrana sau utilizarea unei
diete veterinare special concepute pentru a combate acest fenomen des intalnit
al pisicilor – Royal Canin Fibre Response Cat. Fibrele pot fi benefice si pot
fi adaugate prin suplimentarea hranei cu o cantitate mica de dovleac conservat
sau de tarate. Incurajati miscarea frecventa si oferiti-i apa proaspata si curata
din abundenta. Unele pisici reactioneaza bine la produsele tip laxative
disponibile in farmaciile veterinare, in timp ce altele isi regleaza tranzitul
intestinal in urma administrarii unei cantitati mici de ulei vegetal (uleiul de
masline, uleiul de parafina, etc.) adaugat in hrana lor. Daca o pisica este suferinda
si/sau deshidratata, nu mananca, este letargica sau se forteaza sa defecheze
fara succes, consultati-va cu medicul vostru veterinar. Aveti in vedere faptul
ca pisica voastra s-ar putea sa necesite sa fie internata pentru a beneficia de
terapia cu lichide, clisme si eventual, de evacuarea manuala a fecalelor, care,
adesea, necesita anestezie generala. Clismele nu sunt recomandate a fi
efectuate la domiciliu in lipsa supravegherii unui medic veterinar.
Prolapsurile
Un prolaps reprezinta deplasarea/exteriorizarea unui
organ prin piele. De obicei, termenul de prolaps este utilizat facandu-se
referire la uter, vagin sau rect. In cazul in care sesizati prezenta unui tesut
care si-a facut aparitia pe la nivelul unui orificiu natural al corpului, umeziti-l
cu ser fiziologic utilizand un prosop curat imbibat cu ser si transportati-va pisica
la centrul medical veterinar. Nu-i permiteti pisicii voastre sa se linga sau sa
se rontaie in aceasta zona. ATENTIE! Nu incercati
sa repuneti tesutul prolabat inapoi in interiorul corpului pisicii. Aveti toate
sansele sa provocati mai multe leziuni decat sa va ajutati pisica.
Tusea
Reduceti la minim efortul si factorii stresanti pana
in momentul in care cauza problemei este determinata. Oferiti-i pisicii voastre
posibilitatea de a se odihni intr-o zona bine ventilata si apoi contactati-va
medicul veterinar. NU-i administrati pisicii voastre medicamente de uz uman,
eliberate fara reteta, cum ar fi Robitussin-ul,
aspirina, paracetamolul, Nurofenul
sau ibuprofenul, care pot fi extrem de toxice (chiar si in doze mici) la
pisici. Discutati mai intai cu medicul vostru veterinar inainte de a incerca
oricare dintre aceste remedii. Administrati-i pisicii voastre numai
medicamentele prescrise de catre medicul vostru veterinar, conform recomandarilor.
Respiratia Dificila
Respiratia dificila este o urgenta. Mentineti-va pisica
calma intr-un mediu linistit si aerisit, cu factori stresanti minimi. Prezentati-va
imediat la medicul vostru veterinar. Atunci cand sesizati pentru prima data ca pisica
voastra are probleme de respiratie, tineti-i sub observatie activitatea
generala, capacitatea de efort, precum si interesul/implicarea acesteia in ceea
ce privesc activitatile familiei. Pastrati o evidenta a poftei de mancare, a capacitatii
de a respira confortabil (sau nu) a pisicii voastre si notati prezenta oricaror
alte simptome, cum ar fi tusea sau oboseala accentuata. Cand va prezentati la consultatie,
luati cu voi toate medicamentele pe care pisica voastra le primeste pentru a le
arata medicului vostru veterinar.
Inflamarea Glandei Mamare
In functie de cauza inflamatiei glandei mamare, exista
posibilitatea ca tratarea acestei probleme sa nu fie necesara si inflamatia sa se
remita de la sine. La femelele care alapteaza, s-ar putea sa fie necesar ca
pisoii sa fie intarcati. Limitati factorii stresanti si activitatea. Aplicarea
compreselor reci sau calde pe lanturile mamare sau mamelele inflamate poate fi eficienta
in unele situatii. Tinand cont de multitudinea afectiunilor care vizeaza glanda
mamara a pisicilor, cel mai intelept este sa solicitati opinia si sprijinul
medicului vostru veterinar pentru a stabili cauza care a generat inflamarea.
Tratamentul cu antibiotice, medicamente contra durerii (analgezice) sau excizia
chirurgicala a uneia sau a mai multor glande pot fi recomandate de la caz la
caz.
Distocia
Nasterea pisoilor este un eveniment stresant, atat
pentru voi, cat si pentru pisica voastra. Distocia este termenul medical
utilizat pentru a descrie dificultatea de a da nastere puilor. In cazul in care
pisica voastra se confrunta cu o distocie, adesea, exista prea putine lucruri
pe care le puteti face pentru a o ajuta. Mentineti viitoarea mama intr-o zona
linistita in care sa nu-i fie distrasa atentia si sunati-va medicul veterinar.
Monitorizati travaliul cu atentie pentru a detecta orice anormalitate. Daca ar
fi sa descoperiti un pui blocat in canal vaginal, tractionati-l delicat si constant
pentru a-l extrage la exterior. In cazul in care aveti orice fel de intrebare
sau nelamurire privind succesiunea evenimentelor fatarii, contactati-va medicul
veterinar sau centrul medical veterinar de urgenta local. In urmatoarele situatii,
cel mai bun lucru pe care-l puteti face este sa va contactati medicul veterinar
pentru asistenta:
· Daca pisica voastra este gestanta de
peste 70 zile sau daca etapa 1 a fatarii s-a prelungit pentru mai bine de 24 de
ore fara sa se constate expulzarea vreunui pisoi. Etapa 1 a fatarii (sau mai exact,
a travaliului) include initierea comportamentului de cautare si „confectionare”
a cuibului, scaderea temperaturii corporale, diminuarea poftei de mancare si eventual,
chiar aparitia varsaturilor.
· Daca contractiile puternice si sustinute
(constante) au continuat de mai bine de o ora fara expulzarea vreunui pisoi sau
daca faza de repaus se mentine pentru mai mult de 4 ore, atunci cand mai exista
pisoi care urmeaza sa fie fatati.
· Daca exista o scurgere vaginala urat
mirositoare sau daca viitoarea mama varsa excesiv sau este extrem de letargica.
Imperecherea Nedorita
Cat privesc imperecherile
nedorite, nu exista tratamente specifice pe care sa le puteti efectua la
domiciliu si, de asemenea, aceste situatii neplacute nu sunt considerate o situatie
de urgenta. Dusurile reci dupa imperechere nu sunt eficiente! Singurul lucru pe
care-l realizeaza acestea sunt cel mult o afectiune respiratorie a pisicii. Exista
cateva medicamente care au fost utilizate pentru a pune capat gestatiilor
nedorite, dar niciunul dintre aceste medicamente nu s-a dovedit eficient in toate
cazurile. Pisica voastra poate primi un tratament pentru a pune capat gestatiei
si chiar si asa aceasta poate sa dea nastere puilor. Chiar daca multe pisici au
fost tratate cu succes cu astfel de medicamente si nu au prezentat complicatii,
exista riscul aparitiei efectelor secundare grave.
Scurgerile Vaginale
Tratamentul
scurgerilor vaginale depinde de cauza care sta la baza aparitiei acestui
simptom. In cazul in care observati prezenta unei scurgeri care provine de la
nivelul vaginului pisicii voastre, cum ar fi sangele sau puroiul, consultati-va
imediat medicul veterinar. In cazul in care pisica voastra este sterilizata si sangereaza,
consultati-va cu medicul vostru veterinar pentru a stabili cauza primara a
problemei.
Parul Incalcit
(Ghemotoacele de Par)
Detasarea ghemotoacelor de par este insotita de o multitudine
de posibile complicatii. Multi calti sunt ferm atasati de piele, astfel ca trebuie
sa aveti o grija deosebita sa nu taiati piele in incercarea de a detasa
ghemotocul de par. Incepeti prin perierea si pieptanarea portiunii de par
incalcit cat mai temeinic cu putinta. Multe dintre ghemotoacele mici de par pot
fi desfacute in urma unui periaj meticulos. In cazul in care caltii nu pot fi
desfacuti, incercati sa-i faceti mai mici periind parul din jurul caltului.
Dupa ce v-ati asigurat ca ghemotocul de par nu poate fi indepartat decat prin
taierea parului, abia apoi dati fuga dupa foarfeca. Daca este posibil, luati un
pieptene cu dintii fini si „strecurati-l” intre calt si piele. Acest
tertip va va ajuta sa evitati taierea pielii. In cazul in care un pieptene cu
dintii fini nu poate fi folosit, puteti sa incercati orice alt tip de pieptene.
Odata ce pieptenele este asezat sub calt, taiati parul dintre calt si pieptene.
Masinile de tuns sunt cea mai sigura si mai buna modalitate de a indeparta
parul incalcit. Din pacate, majoritatea proprietarilor nu dispun de o masina de
tuns proprie, astfel incat sunt nevoiti sa faca uz de foarfece. Fiti foarte
atenti. De multe ori, programarea pisicii voastre la un frizer specializat in cosmetizarea
animalelor de companie poate fi „cea mai usoara” cale.
Leziunile Pernitelor
In cazul leziunilor minore ale pernitelor, spalarea si
curatarea cu povidone iodine sau clorhexidina ar trebui sa fie suficiente. Nu-i
permiteti pisicii voastre sa se linga la rana, deoarece acest lucru ar putea
avea drept consecinta infectarea. Pentru plagile mai extinse, ar trebui sa va sunati
medicul veterinar. In unele situatii, se poate dovedi necesara aplicarea catorva
puncte de sutura pentru inchiderea unei taieturi extinse si/sau profunde.
Unghiile Rupte, Smulse sau Sangerande
Daca incercati
sa va tratati pisica la domiciliu, nu uitati: O unghie rupta sau smulsa este
dureroasa asa ca trebuie sa aveti grija ca pisica voastra suferinda sa nu va muste.
Urmatorii pasi sunt extrem de importanti: Initial, va trebui sa opriti sangerarea.
Pentru a realiza acest lucru puteti utiliza buretii resorbabili de gelatina (Gelaspon), nitratul de argint sau
creioanele stiptice. In cazul in care nu dispuneti de niciunul dintre aceste
preparate, incercati amidonul de porumb sau faina. Atunci cand sunt aplicate pe
o unghie sangeranda, aceste produse, in general, opresc sangerarea.
Indepartarea
portiunii de unghie lezata este cea mai dificila parte a ingrijirii unghiilor
rupte sau smulse. De obicei, puteti indeparta portiunea de unghie partial atasata
printr-o smulgere brusca si rapida. In cazul in care acest lucru nu functioneaza,
va trebui sa folositi o forfecuta de ajustat unghiile pentru animalele de companie
pentru a taia unghia la nivelul la care aceasta s-a rupt. In cazul in care
unghia este rupta aproape de baza unghiei, nu incercati sa folositi foarfecile
pentru unghii. Varful ultimei falange a degetului este localizat in apropierea
bazei unghiei. Neavand experienta, puteti provoca si mai multe probleme. In aceasta
situatie, sau in cazul in care nu reusiti sa indepartati unghia, contactati-va
medicul veterinar.
In cazul in care
ati reusit sa indepartati unghia lezata, spalati usor zona cu apa calduta
pentru a indeparta toate resturile ramase intre unghie si deget. Apoi, va
trebui sa aplicati un bandaj temporar, in cazul in care se constata necesitatea
de a opri vreo eventuala sangerare. Aveti grija sa nu infasurati bandajul prea
strans astfel incat circulatia sa nu fie afectata. Bandajul va fi purtat timp
de 12-24 de ore. In cazul in care nu va simtiti in stare sa tratati o unghie
rupta, contactati-va medicul veterinar. A lasa o unghie rupta sau smulsa sa se
vindece de la sine (ceea ce nu se va intampla) sau sa creasca nu este o optiune
recomandata. Acest lucru provoaca o iritatie si durere persistenta si eventuale
rupturi repetate.
Schiopatura
Schiopatura are cauze multiple pornind de la entorsele
minore pana la fracturile grave. Cel mai prudent lucru pe care-l puteti face
este sa va contactati medicul veterinar pentru programarea unei examinari. In cazul
in care pisica voastra schiopateaza intermitent, tineti-o inchisa pentru a-i
limita activitatea – nu este cazul sa apelati la restrictionarea alergatului
sau a saritului. Daca schiopatura persista pentru mai mult de 1 zi, prezentati-va
la medicul vostru veterinar pentru un consult. NICIODATA nu-i dati pisicii
voastre medicamente fara a va consulta in prealabil cu medicul vostru
veterinar. Multe dintre medicamentele eliberate fara reteta care sunt foarte
eficiente la om sunt extrem de periculoase si chiar toxice pentru animalele de
companie si indeosebi pentru pisica.
Pierderea Echilibrului
si Mersul Ezitant
Exista multe cauze diferite ale pierderii echilibrului
variind de la problemele urechii interne la slabiciune si ingestia de toxine.
Mentineti-va pisica calma si departe de pericole, cum ar fi scarile si obiectele
ascutite. Prezentati-va la medicul vostru veterinar cat mai curand cu putinta
pentru a depista cauza determinanta.
Imposibilitatea de a
se Deplasa sau Ridica
Daca pisica voastra nu este vioaie si pare dezorientata
si letargica, cititi paragraful de mai jos intitulat „Colapsul”. Observati-va cu
atentie pisica, apoi sunati-va medicul veterinar si explicati-i ce s-a intamplat.
Daca pisica voastra nu se poate ridica, pregatiti-va s-o transportati la centrul
medical veterinar imediat dupa ce ati discutat cu medicul vostru veterinar. FITI
ATENTI! Aveti mare grija, deoarece pisica voastra poate avea dureri sau poate
fi confuza si poate musca persoana care-l/o ingrijeste de frica sau durere.
Problemele Legate de Glucoza
din Sange (Glicemie)
Tineti sub observatie nivelul general de activitate,
pofta de mancare si atitudinea pisicii voastre. Glucoza scazuta din sange
(hipoglicemia) poate provoca dezorientare, slabiciune sau crize nervoase
(convulsii). In cazul in care observati oricare dintre aceste simptome la o
pisica care in alte privinte este receptiva, oferiti-i imediat mancare. Daca aveti
motive intemeiate sa suspectati hipoglicemia, ar trebui sa frecati gingiile pisicii
voastre cu sirop de zahar sau miere si sunati-va imediat medicul veterinar.
Prezentati-va la medicul vostru veterinar pentru a identifica, trata si monitoriza
cauza primara care sta la baza problemei. ATENTIE! Pisicile care sunt tratate
de diabet pot dezvolta hipoglicemie, mai ales atunci cand beneficiaza de terapia
cu insulina.
Parazitii Intestinali
Pisicile sunt susceptibile la o varietate de paraziti
sau viermi intestinali. Pentru a afla daca pisica voastra are viermi, luati o
proba de fecale si solicitati-i medicului vostru veterinar sa efectueze o
analiza astfel incat sa va poata prescrie un medicament antiparazitant adecvat.
Unele oua microscopice pot trai in mediu (cum ar fi curtea) de la cateva
saptamani la luni producand reinfestatii. Curatati-va gradina saptamanal si minimalizati
incursiunile pisicii voastre in mediul exterior prin mentinerea acesteia in casa.
Daca sunt lasati netratati, unii paraziti intestinali pot provoca imbolnaviri
grave manifestate cu varsaturi, diaree, slabiciune sau chiar cu anemie.
Puricii
Puricii sunt rareori o adevarata urgenta, dar infestatiile
masive pot provoca imbolnaviri. Alergia la muscatura (mai exact la saliva de
purici) de purici, transmiterea bolilor si a parazitilor, precum si anemia
indusa de purici sunt riscurile la care sunt supuse animalutele infestate cu
astfel de paraziti. In cazul in care pisica voastra este infestata masiv cu
purici, consultati-va medicul veterinar pentru a primi recomandarile de care aveti
nevoie. Combaterea parazitismului cu purici este costisitoare si dificila si va
va consuma si foarte mult timp. In afara de chinul aferent eliminarii
puricilor, daca puricii au provocat imbolnavirea pisicii voastre, aceasta poate
avea nevoie de un tratament suplimentar sau chiar de transfuzii de sange.
Toxicitatea Produselor
Anti-Purici
Produsele topice anti-purici sunt foarte populare si destul
de eficiente. Daca nu sunteti atenti, produsul destinat cainelui vostru poate
ajunge din greseala pe pisica voastra inducandu-i o stare de intoxicatie severa.
Produsele anti-purici pentru caini contin permetrina sau doze mari de piretrina,
insecticide care nu sunt bine tolerate de partenera voastra felina. Semnele
intoxicatiei apar rapid dupa expunere si sunt reprezentate de salivatie si tremuraturi
musculare puternice sau chiar convulsii. Daca pisica voastra prezinta reactii
toxice la permetrina sau piretrina, imbaiati-o in apa calduta cu un detergent
de vase cu actiune delicata pentru a indeparta produsul anti-purici de pe
pielea acesteia, astfel reducandu-se cantitatea de substanta absorbita. Nu
utilizati samponul antiparazitar si, de asemenea, nu folositi apa fierbinte,
deoarece aceasta va dilata vasele de sange de la nivelul pielii si va intensifica
absorbtia produsului anti-purici. Mai apoi, contactati-va medicul veterinar
pentru ca, mai mult ca sigur, pisicuta voastra va avea nevoie de un tratament
suplimentar. Foarte probabil, medicul vostru veterinar va va recomanda
internarea pisicutei voastre pentru a-i putea administra lichide intravenos in mod
continuu, precum si relaxante musculare (miorelaxante) injectabile.
Capusele
Desi rareori
reprezinta o situatie de urgenta, capusele sunt dezgustatoare si trebuie sa fie
eliminate. Nu atingeti capusa, deoarece aceasta poate transmite boli. De fapt, luati
in considerare chiar sa purtati manusi atunci cand scoateti o capusa. Cea mai
buna recomandare privind indepartarea unei capuse este aceea de a utiliza o
penseta sau o croseta pentru scoaterea capuselor care poate fi procurata din
comert si detasati capusa apucand-o cat mai aproape de capul infipt in piele.
Printr-o tractiune sigura si delicata, scoateti-o din piele. Frecvent, cateva
fragmente de piele pot fi detasate odata cu capusa. In cazul in care capul capusei
ramane in piele, incercati sa-l apucati si sa indepartati cat mai mult cu putinta
din acesta. Dar, daca nu reusiti sa scoateti capul in totalitate, nu va panicati.
Acest lucru nu este o chestiune de viata si de moarte. Sistemul imunitar al pisicii
voastre va incerca sa elimine capul capusei prin crearea unui focar de infectie
sau chiar a unui abces mic. De asemenea, se recomanda ca la locul iritatiei sau
infectiei sa aplicati prin tamponare tinctura de iod. De obicei, in cazul unor
astfel de probleme nu se dovedeste necesara interventia unui tratament
suplimentar, dar, daca sunteti ingrijorati, contactati-va medicul veterinar. Nu
trebuie neglijat faptul ca exista piese de instrumentar chirurgical care pot fi
utilizate pentru a elimina partea ramasa din capusa.
Viermusii
Viermusii sunt larvele de muste care adesea infesteaza
plagile infectate. In cazul in care problema este depistata din timp, parul este
tuns, pielea este toaletata si viermusii sunt inlaturati. Frecvent,
proprietarii pisicilor nu au nici cea mai vaga idee ca pisicile lor sunt
acaparate de viermusi, deoarece blana acopera zona afectata. Majoritatea
infestatiilor cu viermusi (cunoscute ca miaze) trebuie sa fie examinate si tratate
de catre un medic veterinar. Mentinerea pisicilor ingrijite si sanatoase, de
regula, impiedica aparitia miazelor tinand cont de faptul ca viermusii au o
preferinta pentru pielea neingrijita, murdara si nesanatoasa.
Raul de Masina
Da, chiar si pisicile pot dezvolta raul de miscare. In
cazul unora dintre pisici, medicamente de tipul difenhidraminei (Allerdryl,
Banophen, Belix, Benadryl, Benahist, Benoject, Compoz, Diahist, Hyrexin,
Insomnal, Nordryl, Tusstat, Twilite, Valdrene), meclozinei sau meclizinei (Bonine, Emetostop) si dimenhidrinatului
(Dramamine, Xalinat, Nausatil, Nozevet) pot ajuta la diminuarea gretii. Aceste medicamente
pot fi procurate fara reteta, dar nu trebuie sa fie utilizate niciodata cu
exceptia cazului in care sunt recomandate in mod special de catre un medic
veterinar. Utilizarea si dozarea corecta sunt cruciale pentru tratarea si diminuarea
semnelor de rau de miscare. Doza uzuala de difenhidramina recomandata de multi
medici veterinari este de 2 mg/kg greutate corporala. Aceasta poate fi repetata
la fiecare 8-12 ore.
Pulverizarea cu Spray cu
Piper/Nucsoara
In cazul in care pisica voastra a fost pulverizata cu
spray cu piper sau nucsoara, clatiti-i fata, gura si ochii cu cantitati abundente
de apa. Acest lucru va ajuta la reducerea durerii si la eliminarea excesului de
spray. In cazul in care pisica voastra continua sa clipeasca, sa se uite sasiu
sau sa lacrimeze, contactati-va medicul veterinar deoarece suprafata globilor
oculari ai pisicii voastre ar fi putut fi lezata.
Corpii Straini
Un corp strain este orice obiect non-alimentar care
este ingerat. La unele pisici, aceste elemente pot ramane cantonate in tractul
intestinal, cauzand boli grave. Pisicile care au ingerat un corp strain, de
obicei, prezinta semne de deranjament gastrointestinal. Daca tocmai ce ati sesizat
ca pisica voastra a ingerat ceva, sunati-va imediat medicul veterinar pentru a
va consulta cu acesta daca este indicat sa-i induceti voma pisicii voastre. Daca
pisica voastra refuza sa manance, incepe sa vomite, saliveaza sau elimina
fecale cu aspect si/sau consistenta modificata, contactati-va medicul
veterinar. In unele cazuri, puteti observa un corp strain, cum ar fi un snur,
iesind din rect. Nu incercati sa-l scoateti afara. Consultati-va medicul
veterinar.
Corpii Straini Orali
Pisicile care au ceva infipt sau blocat in gat sau in gura,
de obicei, dau semne evidente de suferinta si agitatie. Acestea isi introduc labutele
in gura incercand necontenit sa scoata corpul strain, isi freaca fata de podea
si pot prezenta dificultati de respiratie. Daca banuiti ca pisica voastra ar fi
putut inghiti ceva care nu poate trece de gura ei in esofag, contactati-va
medicul veterinar. In cazul pisicilor cu un corp infipt in gat care le
blocheaza caile respiratorii, scoaterea imediata a acestuia este cruciala
pentru supravietuirea pisicii voastre. Mai grav, unele pisici pot incepe sa se
sufoce. In aceasta situatie, executarea manevrei Heimlich se poate dovedi
necesara: plasati-va bratele in jurul taliei pisicii; impreunati-va mainile
formand un pumn si asezati pumnul imediat inapoia ultimei coaste; presati abdomenul
impingand inainte (spre cap) cu ajutorul acestui pumn, de cinci ori in succesiune
rapida.
Sfoara sau Beteala
Daca sesizati ca din gura sau rectul pisicii voastre
iese o sfoara, ata, panglica, beteala sau alt obiect liniar, NU trageti de
acesta. Prezentati-va imediat cu pisica la medicul vostru veterinar. Acest tip
de material este bine cunoscut pentru faptul ca ramane sechestrat la nivelul
tractului intestinal, facand, de cele mai multe ori, ca interventia
chirurgicala sa fie singura optiune de eliminare a acestuia.
Accidentele Provocate
de Carligele de Pescuit
Daca pisica voastra a ingerat un carlig/ac de pescuit,
transportati-o imediat la cabinetul medicul vostru veterinar. Scoaterea carligelor
de pescuit poate fi riscanta, mai ales daca sunt infipte sau blocate in tractul
intestinal. NU TRAGETI de firul de pescuit in ancercarea de a scoate carligul
din gatul pisicii. La fel ca si in cazul pestelui, carligul se va infige intr-o
portiune a stomacului sau a esofagului devenind imposibil
de detasat si astfel facand interventia chirurgicala singura optiune de
tratament. In cazul in care carligul se intepeneste in piele, in afara corpului
(si nu in gura), unele pisici va pot permite sa-l detasati acasa. Incercati urmatorii
pasi: Impingeti inainte acul prin rana de iesire pana cand carligul este vizibil
si indepartati carligul cu ajutorul unui cleste de taiat sarma. Apoi, trageti inapoi acul, prin acelasi
traiect prin care a intrat. Puneti un pansament curat pe rana si prezentati-va pisica
la medicul vostru veterinar pentru a fi examinata si eventual, tratata.
Problemele Post-Chirurgicale
Majoritatea interventiilor chirurgicale nu sunt
complicate, iar pisicile se vindeca rapid. In unele cazuri, pot aparea complicatii.
De obicei, aceste complicatii sunt legate de locul inciziei si nu de interventia
chirurgicala propriu-zisa.
·
Linsul, rontaitul
sau scarpinarea la nivelul suturilor sunt cele mai frecvente probleme legate de
suturi si incizii. O recomandare obisnuita este fie ca rana sa fie acoperita cu
un bandaj, fie sa fie utilizat un guler elisabetan, care este un „dispozitiv”
tip abajur din plastic flexibil care se ataseaza la zgarda pisicii voastre.
Acest dispozitiv ii ofera pisicii voastre posibilitatea sa manance si sa bea,
dar nu-i permite accesul la regiunile corpului situate mai jos de guler.
Gulerele elisabetane pot fi gasite in majoritatea pet-shop-urilor si centrelor
medicale veterinare. De asemenea, ati putea incerca sa acoperiti inciziile
situate pe lateralele corpului/toracelui si pe abdomen cu un tricou. Acesta
acopera si protejeaza ranile si, in acelasi timp, ii permite pisicii sa se
simta confortabil.
·
Inflamarea
inciziei. O usoara inflamatie (umflare) este de asteptat, deoarece, pe masura
ce organismul incepe sa vindece incizia, se acumuleaza lichid si celule care
favorizeaza cicatrizarea. In cazurile in care se constata o inflamatie
exagerata, contactati-va medicul veterinar pentru a determina cauza care a
provocat o astfel de reactie.
·
Supuratia
inciziei. In primele cateva zile dupa operatie, exista posibilitatea sa observati
o cantitate redusa de lichid sangvinolent sau transparent. Acesta ar putea fi
sesizat daca o bucata de prosop de hartie uscata sau un servetel este asezat pe
incizie. Cu toate acestea, nu este absolut obligatoriu sa sesizati prezenta
unui lichid care sa se scurga de la nivelul inciziei. Dupa primele zile de la
interventia chirurgicala, n-ar trebui sa se mai constate nicio scurgere, astfel
ca orice supuratie trebuie sa fie raportata medicului vostru veterinar. Daca observati
orice sangerare, incercati sa aplicati un bandaj temporar pe linia de incizie.
Unele incizii sunt localizate in zone care nu sunt asa de usor de bandajat; intr-un
astfel de caz, cu ajutorul unei comprese sterile apasati pe incizie si contactati-va
imediat medicul veterinar. Orice scurgere care este tulbure sau are un miros
urat poate indica existenta unei infectii si trebuie semnalata medicului vostru
veterinar.
·
Lipsa unor
puncte de sutura. Lipsa suturilor la piele nu este o problema atata timp cat nu
exista nicio roseata, inflamatie sau supuratie, iar pielea este in continuare
alipita. In cazul in care marginile pielii nu mai sunt in contact una cu cealalta,
exista posibilitatea ca sutura sa trebuiasca sa fie refacuta pentru a preveni
infectarea sau desfacerea si a mai multor puncte de sutura.
·
Iesirea tesuturilor
prin incizie. In cazul in care sesizati prezenta oricarui fel de tesut care isi
face aparitia prin incizie, acoperiti imediat incizia cu un prosop curat si contactati-va
medicul veterinar sau cel mai apropiat spital veterinar de urgenta. Tratamentul
de urgenta este crucial.
Atacurile Animalelor
si Plagile prin Muscatura
Tunderea delicata a parului si toaletarea plagii cu
apa oxigenata, povidone iodine (Betadine)
sau clorhexidina poate ajuta la reducerea infectiei. Trebuie avuta o deosebita
grija deoarece plagile prin muscatura sunt dureroase, iar pisica ar putea musca
persoana care-l(o) ingrijeste din frica sau de durere. Pentru a preveni astfel
de evenimente, indicat ar fi sa le puneti botnita pisicilor voastre. In ciuda ingrijirii
oferite initial la domiciliu, toate ranile produse prin muscatura trebuie sa fie
examinate si tratate de catre un medic veterinar. Chiar daca exista o singura
rana mica si minora sub forma unei gauri limitata numai la piele, complicatiile
majore si/sau imbolnavirea se pot produce.
Luptele dintre Pisici
Unele pisici pur si simplu
nu se inteleg. Astfel, intre acestea pot aparea adevarate batalii in urma
carora se produc accidentari grave. In cazul in care pisica voastra este
implicata intr-o lupta, examinati-i ranile pentru a stabili cat sunt de grave
si de profunde. Opriti orice sangerare excesiva folosindu-va de compresiunea
directa. Nu utilizati un garou. Toaletarea initiala a ranilor mici cu apa
oxigenata, povidone iodine (Betadine)
sau clorhexidina poate ajuta la reducerea severitatii infectiei. Toate
victimele luptelor dintre pisici trebuie sa fie examinate de catre un medic
veterinar. O rana minora la nivelul pielii poate ascunde leziuni severe in
profunzime.
Leziunile Provocate de
Cureaua de Ventilator
In special in timpul iernii, motorul unei masini poate
fi un refugiu cald si placut pentru o pisica. Din pacate, aveti toate sansele
sa nu va dati seama ca o pisica sforaie in motorul vostru inainte de a fi prea
tarziu. Daca banuiti ca o pisica este ascunsa in motorul vostru, opriti imediat
motorul. Incercati sa scoateti pisica de la motor si linistiti-o. Cel mai
frecvent, leziunile asociate cu motoarele de autovehicule sunt laceratiile (sfasierile) si traumatismele
provocate de cureaua de ventilator. O grija deosebita trebuie avuta atunci cand
manipulati aceste pisici deoarece ranile sunt adesea dureroase determinand pisica
sa muste sau sa zgarie de frica sau de durere. Verificati daca pisica prezinta
semnele socului. Daca pisica prezinta dificultati de respiratie, executati manevrele
de resuscitare cardio-pulmonara. Acoperiti-i ranile cu o bucata curata de
material textil si transportati-o imediat la medicul veterinar.
Sindromul Caderii de
la Inaltime
Viata urbana prezinta multiple pericole pentru animalutele
de companie. Unul dintre cele mai periculoase este viata dusa intr-un
apartament. Pisicile de casa care au acces la o fereastra deschisa sau la un
parapet de protectie detasabil prezinta riscul de a cadea de la inaltime. In cazul
in care nu locuiti la parter, pisica voastra poate cadea de la o inaltime
apreciabila care atrage dupa sine accidentari grave. Daca pisica voastra cade sau
sare de la fereastra, aveti grija cand o ridicati si-o transportati. Daca pisica
voastra este ranita, acesta poate avea dureri mari si poate musca si zgaria ca
reflex de aparare. Inveliti pisica intr-un prosop gros sau o paturica si asezati-o
intr-o cusca de transport sau o cutie pentru a-l transporta la medicul vostru
veterinar. Pisica voastra trebuie sa fie examinata de medicul vostru veterinar,
chiar daca aceasta pare normala. Multe dintre pisici isi revin dupa accidentarile
produse in urma caderilor de la inaltime. Pisicile tind sa se recupereze mai usor
in comparatie cu cainii, existand cazuri in care in urma caderii de la etajul
8-12, pisicile prezentau leziuni minore. Majoritatea cainilor care cad de la
peste 6 etaje au sanse minime de supravietuire.
Accidentele Rutiere
Daca banuiti ca pisica voastra a fost lovita de un
autovehicul sau ca a suferit orice alt tip similar de traumatism, solicitati imediat
ingrijire medical-veterinara de urgenta. Verificati semnele vitale ale pisicii
voastre si executati manevrele de resuscitare cardio-pulmonara, daca este
necesar. Daca pisica voastra respira, mentineti-o calma si transportati-o
imediat la medicul vostru veterinar. In cazul in care constatati prezenta ranilor
pe torace, acoperiti-le cu o carpa curata. Aplicati o compresiune usoara pentru
a opri sangerarea. O atentie deosebita trebuie avuta deoarece fracturile si ranile
sunt dureroase, iar pisica ar putea musca persoana care-o ingrijeste de frica
sau durere. Din acest considerent, utilizati o botnita pentru a va proteja atat
pe voi, cat si pe pisica voastra. Daca este posibil intindeti-va pisica la
orizontala pe o suprafata plana, cum ar fi o targa si feriti-o sa nu se raneasca.
In cazul in care este suspectata prezenta unui traumatism, fiti extrem de atenti
si de grijulii atunci cand vine vorba de mobilizarea sau mutarea dintr-o parte
in alta a pisicii. Daca este posibil, intindeti pisica pe o scandura, o tablie
sau o targa sau utilizati o patura infasurata strans in jurul pisicii pentru a
face facila si sigura transportarea. Lipsa ranilor externe nu exclude existenta
leziunilor interne considerabile.
Vanataile (Contuziile)
Contuziile minore provocate de traume pot fi tratate
prin aplicarea unei comprese reci pe zona afectata, timp de 5-10 minute, la
fiecare 6-8 ore. In cazul in care constatati prezenta unor vanatai si nu cunoasteti
cu exactitate modul in care acestea au aparut, protejati-va pisica de
eventualele raniri sau caderi si consultati-va cu medicul vostru veterinar cat
mai curand posibil.
Abraziunea
O abraziune reprezinta lezarea straturilor
superficiale ale pielii si este adesea denumita ca julitura. Daca julitura este
redusa ca dimensiuni si este situata aproape de suprafata pielii (respectiv, nu
este profunda), tundeti parul si toaletati leziunea cu apa calda, apa oxigenata
sau Betadine.
Ranile Deschise
Orice rana deschisa are potentialul de a deveni o situatie
de urgenta. Ingrijirea prompta poate preveni o catastrofa. Folositi un prosop
curat si apasati delicat pentru a opri sangerarea. In cazul in care rana pare a
fi redusa ca dimensiuni si limitata la straturile superficiale ale pielii, tundeti
parul si curatati plaga cu apa calduta. Dupa toaletarea plagii, aplicati prin
tamponare povidone iodine (Betadine)
sau apa oxigenata. Daca este vorba de o plaga mai mare si mai profunda, infasurati
zona intr-un prosop care va fi fixat cu ajutorul unei benzi adezive si solicitati
imediat asistenta medical-veterinara. Chiar daca pisica a beneficiat initial de
ingrijiri la domiciliu, toate ranile trebuie sa fie examinate si tratate de catre
medicul vostru veterinar. Nu neglijati faptul ca, inclusiv o rana la piele care
pare mica si minora poate provoca probleme grave.
Sfasierea (Lacerarea)
Laceratiile sunt frecvent intalnite si cel mai adesea
sunt asociate cu anumite tipuri de traumatisme. In cazul in care pisica voastra
sangereaza, opriti sangerarea prin aplicarea unei compresiuni directe deasupra ranii
cu o carpa curata. Faceti acest lucru numai daca va simtiti in stare sa-l faceti
fara a fi muscati de pisica voastra speriata. Compresiunea va favoriza
coagularea la nivelul vaselor de sange mai mici si, prin urmare, va opri sangerarea.
In ceea ce privesc vasele de sange mai mari, simpla compresiune nu va antrena
coagularea, dar, cel putin va incetini sangerarea pana in momentul in care ajungeti
cu pisica voastra la medicul veterinar. Mentineti rana acoperita cu o carpa
curata (cum ar fi un prosop curat) pe tot transportul pana la medicul vostru
veterinar. De asemenea, nu-i permiteti pisicii voastre sa-si linga rana. In cazurile
in care proprietarii de pisici care au suferit laceratii se prezinta la medicul
veterinar la scurt timp dupa producerea neplacutului eveniment, majoritatea
acestor tipuri de leziuni pot fi suturate, iar pisicile vor primi un tratament
pe baza de antibiotice in functie de natura ranii.
Strapungerea
Obiectele ascutite si penetrante pot cauza leziuni
interne grave. Betele, parii, stalpii cu varfurile ascutite, tambrele de gard, sagetile,
etc. pot strapunge cu usurinta pielea pisicii voastre ajungand in apropierea
sau direct in organele vitale ale acesteia. In cazul in care pisica voastra a
suferit plagi prin strapungere, mentineti-o calma. Nu incercati sa scoateti obiectul
din pisica voastra deoarece puteti provoca leziuni severe, iar sangerarea poate
fi exacerbata in urma inlaturarii obiectului. Daca pisica este infipta intr-un
obiect imobil, s-ar putea sa vi se recomande fie sa detasati obiectul (cum ar
fi o tambra de gard) lasandu-l atasat de pisica, fie sa riscati sa scoateti obiectul
din corpul pisicii voastre. Acoperiti ranile cu o carpa curata si opriti sangerarea
aplicand o compresiune usoara. Transportati-va imediat pisica la medicul vostru
veterinar pentru examinare. Daca este posibil intindeti-va pisica la orizontala
si feriti-o sa nu se raneasca. De asemenea, incercati sa stabilizati obiectul
penetrant astfel incat sa nu aiba posibilitatea sa se miste. Nu-i permiteti pisicii
voastre sa se linga in regiunea ranita.
Inteparea/Punctionarea
Daca observati ca pisica voastra sangereaza, in functie
de localizarea ranii, compresiunea blanda se dovedeste adesea necesara pentru a
opri circulatia sangelui. Regiunea afectata va fi asezata mai sus decat restul
corpului pentru a reduce circulatia sangelui in regiunea respectiva, apoi rana
va fi infasurata cu un prosop curat si banda adeziva. Solicitati imediat
asistenta veterinara.
Plagile prin Impuscare
Din nefericire, uneori, pisicile pot fi victimele ranirii
prin impuscare. Daca banuiti ca pisica voastra a fost impuscata, mentineti-o
calma si linistita. Observati-va pisica daca respira dificil, sangereaza sau
are alte leziuni. Acoperiti plagile deschise cu o carpa curata si opriti sangerarea
prin aplicarea unei compresiuni blande cu ajutorul unei alte carpe curate. O
atentie deosebita trebuie avuta deoarece ranile sunt dureroase, iar pisica ar
putea musca persoana care-o ingrijeste de frica sau durere. Examinarea si tratamentul
imediat realizate de catre un medic veterinar sunt puternic recomandate.
Traumatismul Cranian
Leziunile produse la nivelul capului pot fi grave, iar
traumatismul cranian este o urgenta care pune in pericol viata pisicii afectate.
Daca suspectati ca pisica voastra a suferit un traumatism cranian, prezentatti-o la medicul vostru veterinar
pentru examinare cat mai curand cu putinta. Chiar daca pisica voastra pare sa se
comporte normal, un examen efectuat de catre un medic veterinar este critic. Pana
ajungeti la spitalul veterinar, mentineti-va pisica calda, tineti-i capul
ridicat sau la acelasi nivel cu restul corpului si minimalizati tensiunea pe
gatul, capul sau spatele acesteia. Aveti grija atunci cand va manipulati pisica
pentru a evita sa fiti muscati. Pisica voastra s-ar putea sa nu fie constienta
de ceea ce face si sa va raneasca din greseala.
Traumatismele Toracelui
Toracele contine organe vitale. Coastele sunt
menite sa protejeze inima si pulmonii, dar traumatismele severe pot cauza
leziuni semnificative acestor organe deosebit de importante ale organismului. In
cazul in care pisica voastra a suferit un traumatism la nivelul toracelui,
verificati modul in care aceasta respira si daca ii bate inimioara. Executati manoperele
de resuscitare cardio-pulmonara, daca este necesar. In cazul in care pisica
voastra respira, mentineti-o linistit si transportati-o imediat la medicul vostru
veterinar. In cazul in care ranile sunt prezente pe torace si mai ales daca aerul
iese din torace pe la nivelul ranii, acoperiti-le cu o carpa curata sau cu o
folie de plastic. Apasati delicat deasupra oricarei zone care sangereaza pentru
a opri hemoragia.
Entorsele/Luxatiile
Exista multiple cauze ale schiopaturii de la entorsele
minore la fracturile grave. Cel mai sigur lucru pe care-l puteti face este
acela de a va prezenta la medicul vostru veterinar pentru a va examina pisica
in vederea stabilirii cauzei durerii. In cazul in care este vorba de o entorsa,
tineti-va pisica intr-un spatiu limitat si inchis si diminuati-i activitatea la
minim. Local, utilizati comprese reci ce vor fi tinute pe zona afectata timp de
5-10 minute, la fiecare 6-8 ore, pentru primele 24 de ore. Niciodata, nu-i administrati
pisicii voastre niciun fel de medicament fara a va consulta in prealabil cu
medicul vostru veterinar.
Fracturile
Oasele rupte „insotesc” de obicei anumite tipuri de
traumatisme. Accidentele rutiere, caderile sau chiar muscaturile de caine pot
rupe chiar si cele mai puternice oase. Daca banuiti ca pisica voastra are un os
fracturat, mentineti-o calma si linistita si limitati-i miscarea. In cazul in care
sesizati si o rana deschisa, acoperiti plaga cu o carpa curata sau un
pansament. Trebuie sa aveti multa grija deoarece fracturile sunt dureroase, iar
pisica voastra ar putea musca persoana care-o ingrijeste din frica sau durere.
Din acest considerent, se recomanda ca botul pisicii voastre sa fie protejat cu
o botnita. Transportati-o la medicul vostru veterinar cat mai curand posibil.
Se recomanda ca in cazul pisicilor cu oase fracturate, transportul sa se
realizeze intr-o cutie, lada sau cusca de transport pentru a limita cat mai
mult posibil miscarile pisicii voastre. Atelele sunt dificil de pus la
domiciliu sau daca nu sunt puse corect, pot provoca mai mult rau decat bine.
Murdarirea cu Vopsea,
Adeziv sau Ulei
Metodele utilizate pentru a indeparta substantele
topice includ spalarea cu un detergent de vase cu actiune blanda. Ba mai mult,
unele vopseluri pot fi indepartate numai cu apa si sapun inainte sa se usuce.
De asemenea, detergentii de vase cu actiune blanda dau rezultate in indepartarea
substantelor grase. Uleiul vegetal sau untul de arahide s-au dovedit eficienti
in indepartarea smoalei si a unsorilor. Dupa baia cu ulei, oferiti-i pisicii
voastre o baie cu detergent de vase cu actiune blanda care, de asemenea, va va
ajuta sa scapati de smoala sau unsori. In cazul in care toate aceste metode dau
gres, mergeti cu pisica voastra la un frizer sau chiar la medicul veterinar
pentru a fi tuns. Nu-i permiteti pisicii voastre sa se linga sau sa ingere
vopseaua, uleiul sau adezivul. Pisoii curiosi rod frecvent tuburile cu
cianoacrilat sau superglue, dar, din fericire, cianoacrilatul este inactivat de
saliva si nu se lipeste in gura bietului animalut. Din pacate, acest lucru nu
se aplica si in cazul parului din jurul buzelor care fara doar si poate se va
lipi. De asemenea, odata uscat, saliva nu mai poate face nimic pentru a dezlipi
acest adeziv.
Arsurile Provocate de Substantele
Chimice
Daca sunteti martorii unei ingestii de substante
chimice, spalati imediat gura pisicii voastre cu apa din belsug. ATENTIE! Aveti
grija ca apa utilizata pentru spalarea gurii sa nu fie aspirata de pisicuta voastra.
Lavajul (spalarea) gurii se va realiza cu botul pisicutei pozitionat in jos,
astfel incat surplusul de apa amestecat cu toxicul sa fie evacuat la exterior
si sa nu existe posibilitatea ca amestecul sa fie ingerat. Aceasta manopera poate
ajuta la reducerea cantitatii de substanta chimica din gura si astfel, poate
minimaliza consecintele. Nu provocati voma. Contactati-va medicul veterinar
pentru a stabili daca exista necesitatea unui tratament ulterior. De asemenea,
este recomandat sa cititi prospectul produsului ingerat pentru a va pune in tema
cu privire la toxicitatea acestuia si eventualele simptome pe care le-ar putea
prezenta pisica voastra. Adesea, cazurile usoare pot fi tratate cu solutia
compusa din glicerina, stamicin (sau nistatin), anestezina si vitamina A cu
care se fac badijonari ale cavitatii bucale, de 3 ori pe zi. Aceasta solutie
este un medicament de uz uman care cel mai frecvent este utilizat pentru
tratarea ulcerelor prezente in cavitatea bucala si poate fi suficient pentru a
favoriza vindecarea plagilor minore rezultate in urma arsurilor chimice. Asigurati-va
ca pisica voastra continua sa manance si sa bea in mod normal. In cazurile mai
grave, nu exista un tratament care sa poata fi facut la domiciliu – va rugam, consultati-va
medicul veterinar imediat. Intotdeauna luati la voi recipientul sau pachetul substantei
toxice pentru a-l arata medicului veterinar.
Arsurile Provocate de Caldura
In cazul arsurilor superficiale, foarte reduse ca
dimensiuni, aplicati cu grija apa rece pentru a impiedica extinderea ulterioara
a arsurii. Cremele pe baza de antibiotice, cu aplicare locala pot ajuta la
vindecarea ranilor. In cazul celorlalte tipuri de arsuri termice, se recomanda racirea
blanda si imediata cu apa rece urmata de examinarea si tratarea de catre un
medic veterinar. Nu utilizati cuburile, pungile sau brichetele de gheata care
nu fac nimic altceva decat sa intensifice leziunile deja produse. Nu aplicati unt/ulei
sau orice alt produs pe arsura. Peste arsura nu vor fi dispuse bandaje,
pansamente sau alte materiale de protectie in afara de apa rece.
Arsurile Solare
Da, chiar si
animalutele de companie pot fi afectate de razele soarelui si mai ales pisicile
cu parul alb. Examinati pielea in cazul in care suspectati ca s-au produs
arsuri solare si aplicati o compresa rece si umeda pe zonele respective. Daca pielea
este dureroasa sau daca sesizati prezenta ranilor deschise sau a veziculelor, ingrijirea
medical-veterinara de specialitate este recomandata. Desi animalutele de
companie nu se ard atat de usor ca oamenii, exista posibilitatea ca pielea sa fi
suferit leziuni mult mai severe decat ati putea observa in prima instanta.
Tratamentul zilnic care implica toaletarea ranilor si aplicarea medicatiei
locale se poate dovedi necesar.
Incendiile/Inhalarea Fumului
Incendiile pot avea consecinte dramatice atat asupra
oamenilor, cat si asupra animalutelor. Inhalarea fumului si arsurile, precum si
intoxicatia cu monoxid de carbon se pot produce in timpul acestor evenimente
dezastruoase. In cazul in care pisica voastra este implicata intr-un incendiu, incercati
sa-l scoateti din cladirea in flacari. Nu va riscati viata incercand s-o salvati
pe cea a pisicii voastre in cazul in care nu ati reusit sa va scoateti pisica din
incendiu, informati pompierii si lasati-i pe acestia sa incerce sa-l(o)
salveze. Odata ce pisica voastra este scosa din cladirea in flacari, solicitati
pompierilor sau personalului medical de la locul incendiului sa-i administreze
oxigen timp de 10-15 minute inainte de a-o transporta. Administrarea
oxigenului, cat mai curand posibil, reduce gravitatea intoxicatiei cu monoxid
de carbon si poate stabiliza acele animalute care sunt expuse riscului de a
muri inainte de a ajunge la spital. Dupa aceasta perioada scurta petrecuta sub
masca de oxigen, transportati-va pisica la un spital veterinar cat mai rapid cu
putinta.
Monoxidul de Carbon
Electrocutarea
Pisoii curiosi au tendinta sa-si exploreze lumea cu
gurile. Dintr-un anumit motiv, cablurile electrice par sa fi irezistibile, dar rontairea
unui cablu care este conectat intr-o priza poate avea consecinte devastatoare –
cel mai frecvent, electrocutarea. In cazul in care se intampla acest lucru, incercati
sa scoateti cablul din priza, dar nu atingeti pisica sau portiunea distrusa a
cablului. Daca va este teama, opriti alimentarea cu energie electrica la priza
de la panoul electric si apoi scoateti din priza aparatul electric si detasati pisica
de cablu. Contactati-va medicul veterinar pentru aplicarea cu promptitudine a
tratamentului. Mentineti-va pisica cat mai calma si relaxata cu putinta. In cazul
in care in gura pisicutei voastre sunt prezente arsuri, medicul vostru va
toaleta zona afectata si va va prescrie medicamente, cum ar fi antibioticele. In
cazul in care se constata acumularea de lichide in pulmoni (edem pulmonar),
tratamentul cu diuretice (cum ar fi furosemidul) poate fi indicat, desi acesta
nu este intotdeauna necesar. In functie de gravitatea leziunilor, spitalizarea
pisicii pentru efectuarea oxigenoterapiei poate fi necesara. Daca pisica
voastra este in stare de soc, aceasta va avea nevoie de terapie intravenoasa cu
lichide.
Inecul
Pisicile nu sunt inotatoare native. Piscinele,
lacurile si raurile pot fi zone extrem de periculoase. In cazul in care pisica vastra
se zbate in apa, scoateti-o imediat. ATENTIE! Inveliti-va pisica intr-o paturica
si transportati-o la medicul vostru veterinar pentru evaluare, chiar daca pisica
voastra pare normala dupa ce a stat sub apa. Daca aceasta este inconstienta, incepeti
manoperele de resuscitare cardio-pulmonara. Eliberati caile respiratorii de apa
si reziduuri. Acest lucru poate fi realizat prin mentinerea pisicii cu capul in
jos astfel incat apa sa se poata scurge din gura si nasul acesteia. Mentineti o
pozitie cu capul in jos si asezati-va pisica pe-o parte. In cazul in care pisica
nu mai respira sau daca credeti ca inima acesteia a incetat sa mai bata, incercati
resuscitarea.
Otravurile
Daca banuiti ca pisica voastra ar fi putut ingera o substanta
otravitoare, cititi eticheta recipientului pentru a va informa in legatura cu
ingredientele si indicatiile de prim ajutor in cazul ingestiei accidentale. De
asemenea, consultati-va medicul veterinar sau personalul unui spital veterinar
de urgenta daca suspectati ca pisica voastra a fost otravita. Medicul vostru veterinar
v-ar putea recomanda sa-i induceti voma inainte de a va prezenta pisica pentru
examinare si tratament. Cu toate acestea, voma nu trebuie sa fie niciodata
indusa cu exceptia cazurilor in care aceasta manopera v-a fost special
recomandata de catre un medic veterinar. Unele substante toxice sunt nocive
datorita naturii corozive a substantei si a riscului de aspirare.
In cazul in care va este recomandata inducerea vomei,
peroxidul de hidrogen 3% este eficient in a provoca pisicile sa vomite. In ciuda
prospectului care indica faptul ca peroxidul de hidrogen este toxic, poate fi
administrat fara riscuri la pisici. Acesta este considerat toxic deoarece
induce varsaturile. Doza adecvata de peroxid de hidrogen este de o lingurita la
5 kg greutate corporala. Daca aveti o seringa, o lingurita este echivalentul a
5 ml. Odata administrat, se agita usor regiunea stomacului pentru a amesteca
peroxidul cu continutul gastric. Varsaturile ar trebui sa se produca in circa
15-20 de minute. In cazul in care nu se constata aparitia varsaturilor, puteti
sa repetati administrarea perodixului de hidrogen 3% inca o data, fara nicio
problema. Daca chiar si dupa aceasta incercare nu aveti succes, pisica voastra
ar trebui sa fie vazuta de un medic veterinar pentru a primi un vomitiv mai
puternic.
In ceea ce privesc expunerile topice (piele, mucoase),
pisica va fi imbaiata in apa calduta cu un detergent de vase cu actiune delicata
pentru a reduce absorbtia suplimentara a toxicelor inainte ca aceasta sa fie
examinata si tratata de catre un medic veterinar.
Toxicitatea Veninului Broastelor Raioase
Broastele raioase
sunt o prezenta obisnuita in curtile sau gradinile noastre. Dintr-un anumit
motiv, animalutele de companie par sa fie foarte atrase de aceste creaturi si adesea,
incearca sa le guste. Din fericire, majoritatea broastelor raioase sunt doar
amare astfel incat atunci cand sunt ingerate provoaca o oarecare salivatie. Cu
toate acestea, exista cateva specii de broaste raioase care sunt toxice. In cazul
in care va observati pisica ca a intrat in contact direct cu una dintre aceste broaste
raioase toxice, indepartati-o imediat si spalati din abundenta gura pisicii voastre
cu apa. Apoi, prezentati-va la medicul vostru veterinar pentru a stabili daca pisica
voastra are nevoie de tratamente suplimentare.
Muscaturile de Sarpe
Dupa o muscatura de sarpe
veninos, NU utilizati garoul. Acesta nu va face nimic altceva decat sa afecteze
semnificativ circulatia din zona si poate avea drept consecinta distrugerea
severa a tesuturilor. Nu incercati sa sugeti veninul de la nivelul muscaturii.
Saliva umana contine o multitudine de bacterii si poate provoca infectii grave.
Cel mai util si mai important lucru pe care-l puteti face este acela de a
limita drastic activitatea pisicii voastre dupa muscatura de sarpe. Cu cat pisica
voastra este mai linistita si mai calma, cu atat veninul va circula mai lent si
va avea un efect mai slab asupra pisicii voastre. Solicitati imediat ingrijire
medical-veterinara de specialitate. Aveti in vedere faptul ca muscaturile de sarpe
sunt foarte dureroase, astfel ca pisica voastra v-ar putea musca sau zgaria din
cauza durerii. Fiti foarte atenti atunci cand va manipulati animalutele. Animalutele
muscate de o vipera trebuie sa primeasca un tratament intensiv cat mai curand cu
putinta deoarece efectele ireversibile ale veninului apar imediata dupa inveninare.
Revenirea dupa un astfel de eveniment este de asteptat daca pisica este tratata
rapid de un medic veterinar.
Letargia
Letargia este o stare de somnolenta sau indiferenta. Daca
pisica voastra pur si simplu nu se comporta ca de obicei si nu este in apele ei
(nu este la fel de vioaie si de plina de viata ca in mod obisnuit), contactati-va
medicul veterinar. Tineti-i sub observatie nivelul general de activitate si pofta
de mancare a acesteia. Contactati-va medicul veterinar: in cazul in care aceasta
stare de letargie se mentine, daca gingiile pisicii voastre sunt palide, daca observati
ca pisica voastra vomita, are diaree, respira cu dificultate sau nu vrea sa manance.
Accesele Epileptiforme
sau Convulsiile
Accesele epileptiforme pot aparea la orice varsta si dintr-o
multime de motive. Epilepsia, bolile creierului, traumatismele craniene sau
chiar ingestia de toxine pot cauza astfel de accese. Indiferent de cauza, ingrijirea
la domiciliu este aceeasi:
·
In timpul
crizei: Nu intrati in panica. In cazul in care pisica voastra are o criza, aceasta
este inconstienta si nu sufera. Pisica voastra poate parea ca nu mai respira,
dar nu este deloc asa. Protejati-va pisica sa nu se raneasca singur mutand obiectele
de mobilier din zona imediat apropiata. De asemenea, feriti-o de apa, scari si alte
obiecte ascutite. Daca este posibil, asezati-i o perna sub cap pentru a elimina
posibilitatea de a se lovi la cap. Animalutele de companie nu-si inghit limba!
Nu va introduceti mainile in gura pisicii voastre – aveti toate sansele sa va alegeti
cu o muscatura. De asemenea, nu introduceti linguri sau orice alte obiecte in gura
pisicii voastre. Tineti copiii si alte animalute de companie departe de pisica
voastra aflat in convulsii. Ramaneti alaturi de pisica voastra; mangaiati-va si
alinati-va pisica ca atunci cand iese din criza, voi sa fiti acolo sa-o linistiti.
Uitati-va la ceas si notati durata crizei. Contactati-va imediat medicul
veterinar sau cea mai apropiata clinica veterinara de urgenta.
·
Dupa criza:
Nu-i permiteti pisicii voastre accesul la scari pana cand aceasta nu si-a
revenit complet. Oferiti-i apa daca vrea sa bea. Fiti pregatiti pentru vocalize
si un mers ezitant dupa ce criza se sfarseste. Trebuie sa fiti puternici si sa-i
oferiti sustinere si alinare pisicii voastre. Aceasta va fi buimaca si s-ar
putea simti ca si cum ar fi facut ceva gresit. Vorbiti-i incet si cu o voce linistitoare.
Contactati-va medicul veterinar. In cazul in care pisica voastra nu se opreste
din convulsii in 5 minute, va trebui sa-o transportati la medicul vostru veterinar
sau la cea mai apropiata clinica veterinara in timp ce aceasta este inca in convulsii.
Astfel de situatii neplacute trebuie sa fie investigate in profunzime pentru a
li se depista cauza.
Stupoarea
In cazul in care sesizati vreo modificarea in starea
de constienta a pisicii voastre, intindeti-o pe-o parte si protejati-o sa nu se
raneasca. In cazul in care este suspicionat un traumatism, aveti foarte mare
grija atunci cand miscati sau mutati pisica dintr-o parte in alta. Daca este
posibil, intindeti pisica pe o targa sau folositi o paturica bine infasurata in
jurul pisicii pentru a o putea transporta in conditii de siguranta. In cazul in
care suspectati o intoxicatie, incercati sa aduceti recipientul substantei
toxice cu voi la medicul vostru veterinar.
Socul
Socul poate aparea in asociere cu o varietate de
leziuni si stari de boala, dar cel mai des este asociat cu traumatismele. In cazul
in care pisica voastra a suferit un traumatism, urmariti-o daca are dificultati
de respiratie si examinati-o daca prezinta alte leziuni evidente. Daca este
necesar, executati manevrele de resuscitare cardio-pulmonara. Mentineti-va pisica
calma si linistita si in acelasi timp restrictionati-i activitatea. In cazul in
care constatati existenta unei rani deschise, acoperiti-o cu un pansament
curat. In situatia in care ranile sangereaza, pansati-le cu comprese sterile si
tifon si opriti sangerarea prin compresiune usoara sau prin aplicarea unui
bandaj compresiv daca zona afectata va permite acest lucru. O grija deosebita
trebuie avuta deoarece pisica poate avea dureri si poate musca persoana care-o ingrijeste
de frica sau durere. Recomandabil este sa-i aplicati pisicii voastre o botnita
pentru a va proteja atat pe voi, cat si pe pisica voastra. Asezati o paturica
peste pisica voastra pentru a-o ajuta sa retina caldura. Incercati sa va transportati pisica la
medicul vostru veterinar cat mai curand cu putinta. Transportul pisicilor se va
realiza intr-o cutie sau intr-o cusca de transport.
Colapsul (Lesinul)
Nu intrati in panica! Observati-va pisica cu atentie.
In general, cel mai indicat este sa va transportati imediat pisica la cel mai
apropiat medic veterinar, mai degraba decat sa pierdeti timpul luand masuri „de
salvare”. De exemplu, resuscitarea cardio-pulmonara inoportuna poate fi
ineficienta si, de asemenea, poate cauza leziuni ale organelor interne in cazul
in care este executata incorect. Observati daca pisica voastra si-a pierdut cunostinta.
Tineti minte ce – daca este cazul – a precipitat instalarea colapsului, pentru
cat timp si-a pierdut pisica cunostinta si modul in care aceasta a reactionat
imediat dupa aceea. In cazul in care pisica voastra este inconstienta, vedeti
daca-i puteti percepe bataile inimii pe partea stanga a toracelui. Daca pisica voastra
pare ametita sau agresiva, aveti grija sa nu fiti muscati. Contactati-va
medicul veterinar si explicati-i ceea ce s-a intamplat. In cazul in care pisica
voastra nu se poate ridica, pregatiti-va s-o transportati imediat dupa ce vorbiti
cu personalul spitalului veterinar.
ATENTIE! Animalutele care au intrat in stare de colaps
pot fi dezorientate, confuze sau agresive in timpul fazei active de colaps sau
a perioadei de revenire. In consecinta, ele pot musca la intamplare si pot rani
chiar si persoanele pe care le cunosc cel mai bine. Unele pisici care au trecut
printr-un episod de colaps, adesea, se comporta normal in cateva minute dupa starea
de lesin. In astfel de cazuri, o examinare veterinara de specialitate se
justifica in continuare pentru a descoperi cauza si pentru a se incerca sa se
determine daca exista posibilitatea reaparitiei unui colaps in viitor. In cazul
in care pisica voastra pare complet recuperata, incercati sa faceti anumite observatii.
Amintiti-va evenimentele care au precedat aparitia colapsului. A existat vreo
cauza evidenta (de exemplu, sufocarea cu o jucarie)? Starea de lesin s-a
petrecut in timpul activitatii normale sau a unei reprize de joaca epuizante? Cat
timp a durat lesinul? A existat o pierdere a cunostintei? Cum s-a comportat pisica
voastra dupa aceea? Aceste franturi de informatii ii pot fi extrem de utile
medicului vostru veterinar.
Coma
In cazul in care pisica voastra isi pierde constienta,
intindeti-o la orizontala si feriti-o sa nu se raneasca. Daca este suspectat un
traumatism, aveti mare grija atunci cand miscati pisica. In situatiile in care
este posibil, intindeti pisica pe o targa sau o scandura sau folositi o paturica
bine infasurata in jurul acesteia pentru a-o muta dintr-o parte in alta. Aveti grija
sa nu infasurati paturica prea strans peste torace. Incercati sa mentineti capul,
gatul si coloana vertebrala a pisicii voastre cat mai nemiscate cu putinta
pentru a impiedica ranirea acestora. Daca suspectati ca pisica voastra a
ingerat o otrava, incercati sa luati cu voi recipientul substantei toxice
atunci cand va prezentati cu pisica la medicul vostru veterinar.
Cats' LadyVet - Doctorita Pisicilor este primul centru medical-veterinar de diagnostic si tratament dedicat exclusiv pisicilor. Daca iti doresti ca pisica ta sa se afle in ingrijirea unui medic veterinar specializat in medicina felina, a carui prioritate si prim interes profesional sunt pisicile, programeaza-ti pisica la 021.211.00.49 pentru un consult si vino sa ne cunosti.
Adresa: Strada Sfantul Spiridon nr. 11, sector 2, Bucuresti
Adresa de e-mail: doctoritapisicilor@gmail.com
Telefoane de contact: 021.211.00.49 / 0724.199.920
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru interesul acordat...Va voi raspunde in cel mai scurt timp..:)