Tromboembolismul Aortic La Pisici

Recent, pisica mea a murit subit dupa ce a prezentat paralizia picioarelor din spate care parea sa fie foarte dureroasa. Am solicitat un examen necropsic pentru a stabili cauza mortii ei si mi s-a spus ca aceasta a suferit ceva numit „tromboembolism aortic”. Ce este acesta?

Tromboembolismul aortic este o afectiune devastatoare. Aorta este principala artera a organismului care transporta sangele oxigenat de la inima in restul organismului. Cuvantul „tromboembolism” combina cuvintele „trombus” si ”embolism”. Un „trombus” reprezinta un coagul de sange care apare in interiorul unui vas de sange, iar cuvantul „embolism” descrie calatoria coagulului printr-un vas de sange spre o anumita regiune indepartata de locul in care s-a format.

„Un tromboembolism aortic apare atunci cand un coagul de sange este dislocat si circula prin aorta, cantonandu-se intr-o locatie la distanta.”

Ca urmare, un tromboembolism aortic apare atunci cand un coagul de sange se disloca si circula prin aorta, cantonandu-se intr-o locatie la distanta. Acest lucru va provoca o aprovizionare cu sange extrem de redusa a tesuturilor care primesc sange de la o anumita parte a aortei, ducand la o oxigenare scazuta a acestor tesuturi.

Ce animale prezinta risc pentru a dezvolta o astfel de problema?

In timp ce tromboembolismul aortic este rar intalnit la caini, aceasta afectiune este mult mai frecvent intalnita la pisici. Pisicile rezultate din imperecherea diverselor rase sunt cel mai frecvent afectate, iar masculii sunt de aproximativ doua ori mult mai predispusi de a fi diagnosticati cu aceasta afectiune in comparatie cu femelele. Intervalul de varsta a pisicilor afectate este raportat a fi de la 1 la 20 de ani, dar varsta medie este de 8 ani. Pisicile afectate pot suferi de o boala cardiaca asociata denumita cardiomiopatia hipertrofica, in care muschiul cardiac sau miocardul se ingroasa si camerele inferioare ale inimii (ventriculele) se reduc in dimensiune.

Tromboembolismul aortic poate fi, de asemenea, asociat cu cancerul sau cu o infectie generalizata in tot organismul denumita „septicemie.”

Care sunt semnele tromboembolismului aortic in afara paraliziei?

Paralizia si durerea bruste, de regula la nivelul picioarelor din spate, sunt cele mai comune semne clinice ale tromboembolismului aortic, desi slabiciunea si schiopatura pot fi, de asemenea, observate. Daca picioarele din spate sunt afectate, se poate constata pulsuri diminuate sau absente pe arterele femurale ale picioarelor din spate. Uneori, unul dintre picioarele din fata este implicat. Respiratia rapida sau cu dificultate poate fi observata. Pisica poate vocaliza datorita durerii si poate prezenta stare de anxietate. Ocazional, pisica poate voma. Tecile ghearelor si pernitele degetelor pot fi palide sau albastrui. De asemenea, pisica poate prezenta o temperatura corporala mai scazuta decat in mod normal. Uneori, inima va fi auzita anormal prin intermediul unui stetoscop cu un murmur sau o bataie neregulata.

Cum se trateaza tromboembolismul aortic?

Initial, pisicile vor trebui sa fie tratati ca pacienti internati, deoarece ar putea avea boli coexistente grave, cum ar fi insuficienta cardiaca congestiva. Ele au dureri mari si stari de anxietate. Oxigenoterapia suplimentara poate fi benefica. Initial, picioarele afectate vor trebui sa fie manipulate cat mai putin cu putinta. Pe masura ce circulatia sangelui este restabilita, fizioterapia (extensia si flexia pasiva a picioarelor) poate accelera recuperarea completa. Pisicile afectate pot avea nevoie de ajutor in a urina si defeca. Cel mai indicat este ca activitatea sa fie restrictionata la debutul tratamentului, iar principalul obiectiv este acela de a proteja pisica de factorii stresanti.

Avand in vedere ca pisicile stresate tind sa nu mai manance, este deosebit de important ca aportul de hrana sa fie incurajat prin orice mijloc. Pisicile care inceteaza brusc sa mai manance pot acumula grasimi in ficat care le-ar putea fi fatale. Indepartarea chirurgicala a tromboembolismului aortic, in general, nu este recomandata, deoarece pisicile suferinde sunt pacienti cu un risc ridicat ca urmare a bolii lor cardiace grave.

Aspirina este, teoretic, benefica in timpul si dupa un episod de tromboembolism aortic, dar va trebui sa fie utilizata numai sub directa si stricta supraveghere a medicului vostru veterinar. Aspirina impiedica trombocitele – celule ale sangelui care sustin coagularea sangelui – de la a se aglomera laolalta pentru a forma un coagul in timp ce circula prin vasele de sange.

Recent, un medicament anti-coagularea sangelui denumit heparina cu masa moleculara scazuta a fost propus pentru preventia pe termen lung a tromboembolismului aortic la pisici.

In cele din urma, boala cardiaca a pisicii va trebui sa fie tratata in mod corespunzator in functie de tipul si severitatea bolii.

Daca o pisica supravietuieste unui tromboembolism aortic, exista vreo monitorizare care ar trebui sa se realizeze? Care sunt asteptarile?

Analizele de sange vor trebui sa fie monitorizate cu scopul de a imbunatati managementul bolii cardiace. Testele de coagulare ale sangelui vor fi efectuate daca se utilizeaza medicatia anti-coagulare. Picioarele vor fi evaluate pentru a aprecia raspunsul clinic la terapie. Nu trebuie neglijat faptul ca exista o rata ridicata de recidiva in cazul formarii de coaguli de sange.

Exista posibilitatea sa se constate o lezare permanenta a sistemului nervos sau muschii picioarelor din spate sa fie inevitabil afectati. De asemenea, se poate inregistra moartea subita, de regula, asociata unui ritm cardiac neregulat secundar nivelurilor crescute ale potasiului din sange.

Evolutia asteptata a acestei afectiuni vizeaza recuperarea completa a functiei picioarelor pe parcursul a unei perioade de zile sau saptamani, dar prognosticul este in general defavorabil. Prognosticul pe termen lung variza intre 2 luni si cativa ani; media este aproximativ de cateva luni cu tratament. Majoritatea pisicilor care supravietuiesc episodului initial se vor afla pe un oarecare tip de medicatie de preventie a coagularii sangelui (terapie anticoagulanta) si vor avea nevoie de reevaluari frecvente si de o viata exclusiv de interior.