marți, 23 august 2016

Infectia Cu Herpesvirusul Felin Sau Rinotraheita Virala Felina

Ce este rinotraheita virala felina?

Rinotraheita virala felina sau rinotraheita infectioasa felina (RTIF) este o boala infectioasa cauzata de herpesvirusul felin de tip 1. Ca si in cazul altor herpesvirusuri, virusul are specificitate majora de specie si provoaca infectii exclusiv pisicilor domestice si salbatice. Virusul poate infecta pisicile de toate varstele.

Rinotraheita virala felina este o cauza majora a bolilor cailor respiratorii superioare la pisici si este cea mai obisnuita cauza a conjunctivitei (inflamatia tesuturilor care inconjoara ochiul si in special mucoasa care captuseste pleoapele si pleoapa a treia).


Cum se infecteaza o pisica cu herpesvirusul felin?

„O pisica se infecteaza cu acest virus prin contactul direct cu particulele virale.”

O pisica se infecteaza cu acest virus prin contactul direct cu particulele virale. Virusul este excretat sau eliminat prin saliva si secretiile oculare si nazale ale unei pisici infectate. Ca urmare, infectia se produce atunci cand o pisica susceptibila intra in contact direct cu o pisica infectata sau intra in contact cu obiectele fixe (denumite „vectori” sau „vehiculanti”) care au fost contaminate cu particule virale.

Cat timp este infectioasa sau contagioasa o pisica dupa ce s-a infectat cu virusul?

Odata ce o pisica s-a infectat cu virusul rinotraheitei infectioase virale feline, de regula, aceasta trece printr-o perioada de incubatie de 2-5 zile inainte de a prezenta semne clinice de boala. Pisica poate infecta alte pisici in timpul acestei perioade de incubatie. In majoritatea cazurilor, odata ce-au aparut simptomele, infectia propriu-zisa sau activa va dura aproximativ 10-20 de zile. Toate pisicile care au fost infectate cu virusul rinotraheitei infectioase virale feline vor deveni purtatori ai acestui virus; majoritatea purtatorilor vor fi intr-o stare latenta, ceea ce inseamna ca virusul va supravietui intr-o forma inactiva in organismul pisicii. Stresul va determina reactivarea virusului, iar daca acest lucru se va intampla, pisica va fi din nou contagioasa. In majoritatea cazurilor, pisica va prezenta simptome ale unei infectii respiratorii atunci cand virusul se reactiveaza. Cu toate acestea, nu toate pisicile cu o rinotraheita virala felina reactivata vor prezenta simptome de boala. Toate pisicile care elimina in mod activ virusul prezinta un risc de infectare pentru alte pisici.

Cat timp poate trai virusul in mediu?

Atunci cand saliva sau alte secretii provenite de la o pisica infectata contamineaza mediul, virusul poate supravietui in materialul respectiv atata timp cat se pastreaza umed. Din fericire, secretiile, de regula, se usuca sau se deshidrateaza intr-o perioada destul de scurta, astfel ca, odata ce secretia s-a uscat, virusul se distruge. Particulele virale care ajung pe maini sau alte suprafete cutanate, de regula, isi pastreaza capacitatea infectanta pentru o perioada de aproximativ jumatate de ora, in timp ce „obiectele” contaminate, cum ar fi castroanele de hrana si apa, litierele, paturicile, carpele de curatat si jucariile pentru pisici vor ramane infectate atata timp cat secretii se pastreaza umede sau hidratate – in conditii normale, secretiile se vor usca in decurs de cateva ore.

Cum poate fi distrus virusul?

Virusul este distrus cu usurinta in mediu de catre substantele dezinfectante atata timp cat substanta dezinfectanta intra in contact cu toate suprafetele contaminate. O solutie de curatare (1 parte de inalbitor de menaj la 32 de parti de apa) este o substanta dezinfectanta eficienta pentru dezinfectia suprafetelor sau pentru a fi utilizata pe obiectele care pot fi spalate si inalbite.

Obiectele contaminate vor trebui sa fie imersate in solutia de inalbitor timp de cel putin 5 minute. Paturelele sau jucariile pot fi dezinfectate si prin spalarea obisnuita in masina de spalat, folosindu-se apa fierbinte si detergent. Obiectele care nu pot fi tratate cu solutia de inalbitor pot fi decontaminate prin spalarea temeinica cu apa si sapun. Obiectele de mobilier tapisate pot fi decontaminate cu sampoanele sau solutiile speciale pentru tapiterie, desi, in majoritatea cazurilor, obiectele de mobilier servesc drept surse de virus numai pentru o perioada scurta de timp dupa ce au fost contaminate de catre o pisica infectata.

Dupa atingerea unei pisici infectate, mainile pot fi igienizate prin spalarea cu apa si sapun (aveti in vedere sa va curatat si pe sub unghii cu o perie speciala pentru unghii), urmata de aplicarea unei substante dezinfectante pe baza de alcool.

Ce pisici prezinta cel mai mare risc de a se imbolnavi de rinotraheita virala felina?

Toate pisicile se pot imbolnavi de rinotraheita virala felina, dar infectia tinde sa fie mai severa la pisicile tinere sau la pisicile care au si alte boli cronice. Pisoii nascuti de o pisica care este purtatoarea unei infectii latente (ascunse, inactive) cu herpesvirus felin se pot infecta dupa nastere. La acesti pisoi, simptomele, de regula, apar la cateva saptamani dupa nastere, iar infectia poate fi foarte grava.

Care sunt simptomele rinotraheitei virale feline?

„Virusul poate cauza si cheratita….”

Simptomele tipice ale rinotraheitei virale feline intereseaza nasul, gatul si ochii, si sunt reprezentate de stranut, congestie nazala, conjunctivita (inflamatia tesuturilor care captusesc pleoapele si inconjoara globii oculari), clipire frecventa, scurgeri oculare si nazale care variaza de la transparente si apoase pana la consistente si purulente (contin puroi). Virusul poate cauza si cheratita sau inflamatia si infectia corneei, ducand la aparitia ulcerelor corneene. In infectiile cronice sau severe, cheratita poate duce la cicatrici corneene sau „ochi uscat” cronic (keratoconjunctivita sicca sau KCS).

Cum este diagnosticata aceasta infectie?

Cativa agenti infectiosi diferiti pot cauza boli ale cailor respiratorii superioare la pisici (va rog consultati si materialul Sindromul respirator superior felin), existand diferente subtile intre diferitele boli in constatarile examinarii clinice. Un diagnostic prezumtiv de rinotraheita virala felina se bazeaza in principal pe istoricul medical si simptomele pisicii coroborate cu constatarile examinarii fizice, in special daca pisica prezinta semne ale unei infectii corneene. Colorarea corneei cu fluoresceina este adesea efectuata pentru a depista eventualele ulcere sau eroziuni care ar fi putut aparea, iar testul Schirmer pentru evaluarea productiei de lacrimi pot sustine un diagnostic de rinotraheita virale felina, avand in vedere ca productia scazuta de lacrimi a fost asociata conjunctivitei din rinotraheita infectioasa felina.

Identificarea particulelor virale specifice rinotraheitei infectioase feline se poate realiza prin colectarea probelor de celule si secretii oculare, nazale sau din profunzimea gatului. Identificarea ADN-ului herpesvirusului felin prin reactia de polimerizare in  lant (testarea PCR) este cel mai sensibil test disponibil pentru diagnosticarea infectiei produse de herpesvirusul felin de tip 1. Din pacate, daca virusul se afla intr-o stare latenta (pacientul nu prezinta semne clinice), testarea in scop de diagnostic, de regula, nu este rentabila.

Care este tratamentul pentru aceasta infectie?

Pisicile cu o infectie necomplicata cauzata de rinotraheita virala felina, de regula, sunt tratate simptomatic. Tratamentul va fi stabilit in functie de semnele clinice si problemele specifice pe care le prezinta pisica voastra.

Conjunctivita si cheratita pot fi tratate cu ajutorul medicamentelor oftalmologice topice. Este extrem de important ca ulcerele corneene sa fie tratate agresiv pentru a se preveni lezarea ireversibila a ochilor. Pisicile cu infectii conjunctivale recurente asociate rinotraheitei infectioase feline, adesea vor avea nevoie de un tratament cu picaturi oftalmice cu antivirale (va rog sa consultati materialul Conjunctivita cu herpesvirus felin). Unele pisici pot raspunde la tratamentul cu suplimente pe baza de L-lizina, un aminoacid care se dovedeste util in prevenirea replicarii virusului rinotraheitei virale feline si, in consecinta, in diminuarea cantitatii de particule virale care este raspandita in timpul infectiei.

Desi infectiile virale, cum este si cazul rinotraheitei virale feline, nu sunt tratate in mod direct prin utilizarea medicamentelor antibacteriene, antibioticele cu spectru larg sunt adesea prescrise cu scopul de a preveni infectiile bacteriene secundare de la a complica boala, in special la pisoi.

Pisicile cu congestie nazala sau a cailor respiratorii pot beneficia de umidificare ambientala mai crescuta, cum ar fi introducerea intr-o baie in care s-au produs aburi, timp de 10-15 minute, de cateva ori pe zi. Pentru a reduce iritatia produsa de secretii, adesea, acestea vor trebui sa fie indepartate din jurul nasului si ochilor pisicii cu ajutorul unei dischete de demachiat inmuiata in apa calduta sau ser fiziologic. Tinand cont de faptul ca pisicile cu infectii respiratorii vor avea un simt diminuat al mirosului, adesea, ele vor avea si un apetit scazut – hranirea cu o hrana umeda (tip pliculet sau conserva) foarte gustoasa si usor incalzita pentru intensificarea mirosului acesteia le poate imbunatati apetitul. In unele cazuri, un stimulent al apetitului poate fi prescris.
Daca pisica este deshidratata, slabita si abatuta sau are o forma severa de boala, medicul vostru veterinar va va recomanda spitalizarea acesteia pentru a beneficia de terapie intensiva, incluzand administrarea intravenoasa a lichidelor perfuzabile si a altor tratamente de sustinere.

Celelalte pisici din casa prezinta riscul de a se infecta?

O pisica care are o infectie acuta de rinotraheita virala felina va putea infecta celelalte pisici in timpul perioadei de incubatie si inca pana la 3 saptamani dupa aparitia simptomelor. O pisica care are statut de purtator, in permanenta va putea infecta si alte pisici. Riscul de infectie creste la pisicile care nu sunt vaccinate, sunt tinere sau au probleme de sanatate, cronice si subiacente. Pisicile care au fost vaccinate in mod corespunzator foarte probabil vor face doar o forma usoara de boala, care s-ar putea remite fara tratament.

„O pisica care are o infectie acuta de rinotraheita virala felina va putea infecta celelalte pisici…”

Pisicile afectate trebuie sa fie izolate de celelalte pisici pentru a evita transmiterea bolii. Intotdeauna este prudent ca orice pisica nou adoptata sau achizitionata sa fie izolata de celelalte pisici din caminul vostru pentru o perioada de cel putin 1-2 saptamani pentru a minimaliza transmiterea oricaror boli infectioase.

Familia mea este in pericol?

Infectia cailor respiratorii superioare care este cauzata de virusul rinotraheitei infectioase feline este specifica speciei si poate fi contagioasa numai pentru alte pisici. Cu toate acestea, infectiile cailor respiratorii superioare la pisici pot fi cauzate de sau complicate de infectiile bacteriene, unele dintre ele putand fi zoonoze sau contagioase pentru oameni. Daca faceti uz de bunele practici de igiena, incluzand spalarea mainilor dupa manipularea vreunei pisici, veti minimaliza sansele sa luati vreo boala de la aceasta sau orice alta boala infectioasa. Ar fi indicat sa va consultati cu medicul vostru de familie daca vreunul dintre membrii familiei voastre dezvolta semne ale unei infectii respiratorii si pisica voastra este bolnava.

Cum poate fi prevenita aceasta boala?

Vaccinurile „esentiale” standard care sunt administrate pisicilor includ si un vaccin impotriva rinotraheitei virale feline. Vaccinul contra rinotraheitei virale feline nu va preveni in procent de 100% producerea unei infectii daca pisica voastra intra in contact cu virusul, dar va reduce in mod semnificativ severitatea infectiei si va scurta durata starii de boala. Imunitatea solida la aceste virusuri nu este durabila si poate fi depasita prin expunerea la o concentratie mare de virus. Ca urmare, vaccinul contra rinotraheitei virale feline va trebui sa fie readministrat in mod regulat – medicul vostru veterinar va va sfatui privind programul recomandat de readministrare (intervalul de administrare al rapelurilor) pentru pisica voastra, in functie de stilul ei de viata si de riscurile de imbolnavire.

„Vaccinurile „esentiale” standard care sunt administrate pisicilor includ si un vaccin impotriva rinotraheitei virale feline.”

O pisica care este purtatoare de virusul rinotraheitei virale feline poate beneficia de rapelurile periodice cu vaccin intranazal contra herpesvirusului si calicivirusului (pana la 2-3 ori pe an), astfel putandu-i stimula imunitatea locala impotriva reactivarii virusului si, in consecinta, descrescand probabilitatea reaparitiilor infectiei si a diseminarii virusului.

Pisicile susceptibile se pot infecta prin contactul direct cu o alta pisica infectata sau prin expunerea ambientala la diverse obiecte contaminate cu secretiile infectioase, cum ar fi periile de toaletaj, vasele de hrana si apa, litierele, jucariile speciale pentru pisici sau paturicile. Pensiunile feline, adaposturile de animale si expozitiile de feline sunt toate exemple de locuri in care pisicile susceptibile pot fi expuse cu usurinta la aceste boli infectioase. Daca aveti in plan sa va lasati pisica intr-o pensiune sau s-o prezentati intr-o expozitie, consultati-va cu medicul vostru veterinar privind necesitatea unui rapel de vaccin cu cel putin doua saptamani inainte de evenimentul planificat.

Impiedicarea contactului direct dintre pisica voastra si alte pisici va minimaliza in mod considerabil riscul ca pisica voastra sa contacteze o infectie, in timp ce urmarea unor bune practici de igiena, cum ar fi spalarea temeinica a mainilor inainte si dupa mangaierea altei pisici si mai mult va reduce posibilitatea transmiterii bolii intre pisici.
Daca pisica voastra a suferit de rinotraheita virale felina, ar trebui sa va tineti pisica in casa pentru a evita transmiterea acestei infectii celorlalte pisici din vecinatate.

Care este prognosticul pentru o pisica diagnosticata cu rinotraheita virala felina?


Nu exista un tratament curativ pentru infectiile cu herpesvirus. Obiectivul terapeutic este acela de a reduce frecventa si severitatea recidivelor. Majoritatea pisicilor raspund bine la tratament si vor avea o viata normala. Minimalizarea posibilitatilor de infectie, hranirea cu o hrana super premium, suplimentarea zilnica a dietei cu L-lizina, reducerea situatiilor stresante si urmarea unui program de vaccinare adecvat sunt cele mai eficiente masuri de aparare ale pisicii voastre impotriva acestei boli.